România a cumpărat 32 avioane F-16, din flota Norvegiei

Norvegia a anunţat joi că a finalizat vânzarea a 32 dintre avioanele sale de luptă F-16 către România după unda verde dată de autorităţile americane şi norvegiene, transmite France Presse, potrivit Agerpres.

Principul acestei vânzări fusese anunţat în noiembrie, pentru o sumă de 388 milioane de euro.

‘Vânzarea va întări şi moderniza apărarea unei naţiuni aliate ce are Ucraina ca vecin’, a remarcat ministrul norvegian al apărării, Bjorn Arild Gram, într-un comunicat.

Într-o întâlnire cu presa străină la sfârşitul lunii mai, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store exclusese eventualitatea de a se reveni asupra acestui contract în favoarea unei livrări a avioanelor către Ucraina pentru a o ajuta să respingă invazia rusă.

Cu aceste 32 de avioane şi alte 17 cumpărate de la Portugalia, România îşi va moderniza forţele aeriene, care au renunţat în mai de vechile Mig-21 LanceR de fabricaţie sovietică.

Înaintea livrării lor României, avioanele norvegiene vor fi supuse unor operaţiuni de mentenanţă la grupul Kongsberg Aviation Maintenance Services.

Norvegia îşi modernizează ea însăşi flota cu avioane F-35 mai avansate ale producătorului american Lockheed Martin, intenţionând să achiziţioneze până la 52 de aparate.

Fabricate de americanii de la General Dynamics, ultimele F-16 norvegiene au fost retrase din serviciu la începutul lui 2022.

Din cele 57 de avioane considerate ca putând face obiectul unei vânzări de către Norvegia, un număr de până la alte 12 au fost vândute grupului privat american Draken International, dar nu au fost încă livrate.

În teorie, ţara scandinavă mai deţine, aşadar, câteva avioane susceptibile să fie livrate Ucrainei dacă autorităţile ar decide să se alăture coaliţiei de state occidentale care şi-au anunţat intenţia de a livra F-16 Kievului.

Guvernul norvegian a anunţat că va reflecta la mijloace de a ajuta la formarea de personal ucrainean pe aceste F-16, fără a se pronunţa deocamdată despre livrarea eventuală de avioane Kievului.

Alertă alimentară: Profi și Metro retrag loturi dintr-un produs contaminat cu o toxină

Profi și Metro retrag de pe piaţă mai multe loturi de porumb prăjit, contaminate cu aflatoxină, potrivit unor anunţuri ale ANSVSA. Aflatoxinele sunt substanțe toxice, cancerigene, produse de anumite ciuperci, care se găsesc pe anumite cereale cultivate și depozitate în condiții insalubre.

Profi informează că Mogyi România a inițiat retragerea de la vânzare rechemarea de la client a produselor Mexicorn cu sare 70g Lot 240110, Mexicorn cu chilli, 70g Lot 231110 și Lot 231221, ca urmare a detectării aflatoxinei.

„Se recomandă persoanelor care dețin produsul descris mai sus să nu-l consume, ci să-l distrugă sau să-l returneze la magazin în perioada 08.06.2023 – 23.06.2023 inclusiv, urmând să primească în schimb un același tip de produs din alt lot, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal”, a transmis, joi, Profi, potrivit unui anunţ pe site-ul oficial al ANSVSA.

De asemenea, Metro anunţă că a fost notificat de către același furnizor să înceapă retragerea de la vânzare și de la clienți a produselor 70g Mexicorn cu chilli și 70g Mexicorn cu sare, din cauza identificării unei contaminări cu aflatoxină.

Cumpărătorii sunt sfătuiţi să nu consume produsele şi să le returneze până în 26 iunie, urmând să primească înapoi banii.
În luna mai a.c., asociaţia ungară din domeniul biocombus­tibi­lilor atrăgea atenţia asupra problemelor provo­cate de recolta de porumb de anul trecut, care a înregistrat niveluri de aflatoxină peste media de siguranţă a UE, scria Budapest Business Journal. Potrivit asociaţiei, interdicţiile im­puse de guvern asupra importurilor din Ucraina a înrăutăţit situaţia.

Aflatoxinele sunt substanțe toxice, cancerigene, produse de anumite ciuperci, care se găsesc pe anumite cereale cultivate și depozitate în condiții insalubre.

WhatsApp lansează „canale” de comunicare publică: Cum va funcționa noul serviciu

Aplicația WhatsApp va introduce „canale” care vor permite organizaţiilor să comunice public cu un număr mare de abonaţi, o dezvoltare semnificativă pentru mesageria renumită până acum pentru protejarea confidenţialităţii conversaţiilor utilizatorilor săi, relatează AFP.

„Suntem încântaţi să vă prezentăm canalele WhatsApp, o modalitate simplă, fiabilă şi privată de a primi informaţii importante de la persoane şi organizaţii pe platforma noastră”, a anunţat joi filiala Meta (Facebook, Instagram), într-un comunicat de presă online.

Această nouă funcţie va fi testată mai întâi în Singapore şi Columbia, înainte de a fi lansată în alte ţări.

Utilizatorii vor putea găsi canalele care îi interesează într-o filă nouă, numită „Actus”, separată de discuţiile cu contactele şi grupurile lor.

Administratorii canalelor nu vor putea adăuga abonaţi. Ei vor comunica „într-un singur sens”, trimiţând mesaje, fotografii, videoclipuri, stickere şi sondaje.

Meta a precizat că printre organizaţiile partenere se vor număra Comitetul Internaţional de Salvare (IRC), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi echipele de fotbal FC Barcelona şi Manchester United.

Acest nou serviciu ar trebui să permită grupului californian să relanseze sistemul de mesagerie ultra-popular în anumite regiuni ale lumii (în special în Africa şi America Latină), dar mult mai puţin popular în Statele Unite.

Gigantul reţelelor sociale a traversat un an dificil în 2022, cu prima scădere a veniturilor sale din publicitate de la intrarea sa pe Bursă în 2012.

Canalele îi vor permite să ofere mărcilor o nouă modalitate de a comunica cu consumatorii.

În ceea ce priveşte securitatea şi confidenţialitatea, abonaţii nu vor vedea numerele de telefon ale altor persoane din audienţă, iar opţiunile lor de canale vor fi private. Conţinutul postat va dispărea după 30 de zile.

„Canalele WhatsApp vor avea drept scop să devină cea mai sigură funcţie de mesagerie publică disponibilă şi să continue să ofere un nivel de confidenţialitate la nivelul aşteptărilor utilizatorii aplicaţiei”, a mai spus compania.

„Deoarece canalele urmăresc să ajungă la un public larg”, ele nu vor fi criptate în mod implicit, aşa cum sunt conversaţiile private, a adăugat ea.

Cu toate acestea, Meta intenţionează să ofere canalelor criptare end-to-end în anumite cazuri, de exemplu pentru asociaţii non-profit sau în domeniul sănătăţii.

Acest tip de criptare garantează că mesajele pot fi citite doar de expeditor şi destinatar.

WhatsApp, achiziţionată de Facebook în 2014, şi-a construit reputaţia pe această funcţionalitate, la fel ca Signal şi Telegram, mesagerii rivale.

Sursa: stiri.tvr.ro