Luna NOIEMBRIE sau BRUMAR, ultimul răgaz al anului înaintea iernii și vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie

Luna NOIEMBRIE sau BRUMAR, ultimul răgaz al anului înaintea iernii și vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie

Luna noiembrie, aunsprezecea din an, este numită în popor şi „vinar”, adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. Meritându-şi numele din tradiţia noastră populară ea marchează sfârşitul toamnei şi pregătirea pentru anotimpul îngheţului şi zăpezii (iarna).

Este a 11-a lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile. Ziua are zece ore, iar noaptea 14 ore. Denumirea (lat. november) derivă de la cuvântul „novem”, care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman, care începea la 1 martie. Când au fost adăugate lunile ianuarie şi februarie în calendarul roman a devenit a unsprezecea lună a anului. Noiembrie este o lună de primăvară târzie în emisfera sudică şi de toamnă târzie în emisfera nordică.

Creştinii din întreaga lume încep pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, în această lună, odată cu Lăsata Secului, pe 14 noiembrie, pentru Postul Crăciunului 2020, care se încheie pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului. Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri, copiii se adună seara acasă la unul dintre ei ca să înveţe colindele şi să-şi facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la şezătoare, un străvechi şi unic obicei românesc.

În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară.

Prima săptămână din noiembrie este denumită Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară. Are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra ta şi a turmelor de oi.

Cea de-a doua săptămână săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă, săptămâna în care începe împerecherea lupilor.

A treia săptămână este Săptămâna Ovideniei, cu care se spune că începe iarna, şi este marcată de sărbătoarea religioasă – Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Se prezice că dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.

A patra săptămână este Săptămâna Andreiului de Iarnă care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, cel care îngheaţă apa şi coase răul. În Noaptea Sfântului Andrei, la 30 noiembrie, românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credinţa în Iisus la Dunăre şi Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creştine.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---