Actualitate
Jumătate din grătarele de porc pe care le consumă românii sunt din import
Producătorii autohtoni susțin că România a ajuns în ultimii 15 ani importator net de carne de porc, cu aproximativ 50% din consum, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea grătar pe care îl consumăm este adus din afară.
Aceştia consideră că numai dacă va exista un sprijin real pentru sector din partea autorităţilor se va reduce acest trend al importurilor de carne de porc care s-au cifrat anul trecut la aproape 200.000 de tone.
„Suntem într-un un paradox. Uniunea Europeană este net exportator de carne de porc, are cu 2-3 procente mai multă carne decât consumă, iar noi suntem net importatori cu 50%. Jumătate din carnea pe care o mâncăm în România este importată, ceea ce înseamnă că tot al doilea grătar pe care îl consumăm cu famâilia este adus din afară, este din import. Având în vedere structura extrem de complexă a drumului cărnii de porc din fermă până în galantar, îmi este foarte greu să cred vreodată că acea carnea importată pentru grătar, de unde o veni ea, este mai bună şi mai proaspătă decât cea pe care noi o producem acasă”, a subliniat, la Indagra 2017, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi, la lansarea iniţiativei naţionale ‘Porc Crescut Româneşte’.
În opinia acestuia, producătorii români din acest sector pot produce carne de porc suficientă pentru asigurarea consumului, „avem tot ce ne trebuie”, atât infrastructura necesară cât şi hrana pentru animale.
„Noi trebuie să ne uităm înainte, să avem convingerea că suntem în măsură să producem carne de porc românească şi o putem face pentru că avem tot ce ne trebuie, avem cereale, avem ferme noi. Ne putem lăuda că sunt printre cele mai perfomante din Europa, cu 5 clase mai sus. Din păcate, ceea ce ne lipseşte aici şi este subiectul cel mai dureros, mă refer atât la specialişti dar şi la forţa de muncă. Anul 2016 a fost pentru noi, porcarii, unul dezastruos, în care toţi cei care au produs carne de porc au trebuit să vândă în orice condiţii şi la orice preţ. Practic, s-a făcut un dumping, a fost o creştere a ofertei din motive strict economice. Importurile de carne de porc cresc, iar pentru noi, cei care producem carne de porc românească, partea noastră din tort scade. Consider că acest trend poate fi inversat dacă există un sprijin din partea autorităţilor de a susţine acest sector”, a mai spus Ladoşi.
*AFISS: Avem ferme, avem infrastructură cu potenţial, dar în schimb fermierii noştri mor de foame
La rândul său, Larisa Ene, preşedintele Asociaţiei Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin (AFISS), a afirmat că este nevoie de o susţinere clară din partea autorităţilor, ” de politici economice corecte”, dar şi de un standard al produsului românesc, în special al cărnii de porc din magazin. „Avem ferme, avem infrastructură cu potenţial, dar în schimb fermierii noştri mor de foame. Mare parte dintre ei sunt oameni care au pierdut bani în ultimii doi ani de zile. Toate aceste ferme, în ultimii ani, nu au reuşit să se dezvolte pentru simplu motiv că muncesc şi abia îşi acoperă datoriile. Autorităţile ar trebui să aibă lucrul acesta pe masa de lucru, pentru că oamenii aceştia nu reuşesc să îşi crească investiţiile, iar dacă nu îşi dezvoltă exploataţiile o să fie absorbiţi sau o să moară. Vrem politici economice corecte în primul rând. Vrem subvenţii, nu neapărat plăţi compensatorii, care să fie concrete şi nu de pe o zi sau alta, să nu se ştie anul viitor dacă le luăm sau nu. Nu aşa se pune problema, pentru că producătorul produce astăzi, concurează astăzi pe 90 de euro şi vinde peste trei luni cu 3,5 lei kilogramul. Avem doi ani de pierderi, şi două serii cu un preţ extrem de mic, iar carnea care vine din import ajunge toată în galantar şi nu am văzut, când am vândut noi cu 3,5 lei porcul, o micşorare a preţului în magazin”, a explicat Ene.
În opinia preşedintelui AFISS, în România ar trebui să existe un standard al produsului românesc, al cărnii de porc în special, iar consumatorul să aibă garanţia că produsul provine de la ferme autohtone.
„Ne dorim să existe un standard al produsului românesc, al cărnii de porc din magazin. Cine garantează că pe raft este produs românesc? Ar trebui ca autorităţile să se implice pentru că fermierul român aduce plus valoare în zonele în care are exploataţii. Consumatorul, când intră în magazin, trebuie să aibă garanţia că produsul, carnea, provine de la ferme autohtone, că este o carne proaspătă, este o carne de calitate pentru că porcul este crescut cu furaje şi asigură atât siguranţa consumatorului cât şi supravieţuirea fermierului”, a adăugat Larisa Ene.
Prezent la Indagra, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că ministerul susţine iniţiativa producătorilor de carne de porc şi a anunţat că de la 1 ianuarie va intra în vigoare măsura de bunăstare la porc şi pasăre, iar până la finele anului va fi adoptat în Parlament programul de susţinere a crescătorilor de porci din România care livrează animale pentru abatorizare.
*Ministerul Agriculturii: Trebuie să alegem tot ce este din România, oaia, vaca, porcul sau pasărea
„Consider că trebuie să alegem tot ce este din România, oaia, vaca, porcul sau pasărea, dar acum căutăm soluţii ca să acoperim din intern şi celelalte 50 de procente care vin din import la carnea de porc. Pe de o parte, vrem să asigurăm numărul de grăsuni din fermele noastre, iar pe de altă parte căutăm soluţii să consumăm porumbul din România, pentru ca altfel preţul este cu variaţii foarte mari. Pe lângă măsura de bunăstare la porc există şi programul de investiţii în fermele de reproducţie. Cred că în varianta asta putem să ne apropiem cât mai mult de ceea ce ne cer consumatorii, adică să oferim produse proaspete, de calitate bună şi la preţuri rezonabile”, a declarat pentru AGERPRES Daniel Botănoiu.
Acesta a subliniat că recent a fost susţinută din nou la Comisia Europeană aplicarea Legii 150/2016 privind comercializarea produselor agroalimentare cu 51% produse autohtone.
„Am fost la Bruxelles să explicăm de ce nu renunţăm la cele 51% produse autohtone, pentru că noi considerăm că este ceea ce ne-a cerut consumatorul român pe de o parte şi pe de altă parte aceste investiţii realizate de fermieri să poată fi valorificate la maximum. Eu cred ca cei de la CE pot înţelege că România are nişte probleme reale în acest sector. Sigur că nu poţi să rezişti numai cu producţia şi de aceea materia primă trebuie transformată, să îi adaugi plus valoare, dacă vrei să rezişti în această piaţă concurenţială cum este cea cărnii de porc din Europa. Cred că românii ar trebui să mănânce carne de porc românească în primul rând pentru că este proaspătă, pentru că porcul este crescut cu cereale şi ştim gusturile din copilărie, are un preţ rezonabil, nu poluăm mediul, creează locuri de muncă, dar întreţinem şi activităţile din munte şi aval”, a adăugat Botănoiu. Iniţiativa naţională ‘Porc Crescut Româneşte’ dezvoltată de fermieri pentru consumatori a fost lansată în cadrul Târgului Indagra 2017 şi îşi propune să redea cărnii de porc crescut în România supremaţia la masa românilor.
În România, consumul anual de carne de porc este mai mic cu 30% faţă de media europeană în România, acesta fiind în medie de 30-32 kg/locuitor. Potrivit balanţei cu produse agroalimentare, în 2016, carnea de porc se afla în topul importurilor, cu o cantitate de 197.000 de tone, în valoare de 343,6 milioane de euro, creşterea valorică fiind cu 16,2% (+47,9 milioane de euro) mai mare faţă de anul 2015. Carnea de porc a deţinut cea mai mare pondere în total importuri agroalimentare şi în primul semestru din acest an, sumele cheltuite fiind de 193,4 milioane de euro, pentru o cantitate de 95.300 tone.
Sursa: capital.ro
Actualitate
Indemnizații internship 2023: Companiile vor fi obligate să plătească mai mulți bani persoanelor aflate în stagii de practică
Indemnizații internship 2023: Companiile vor fi obligate să plătească mai mulți bani persoanelor aflate în stagii de practică
Companiile care angajează persoane pentru stagii de practică sunt ogligați, conform legii, să ofere o compensație financiară.
Fiecare contract de stagiu de practică trebuie înregistrat într-un registru special al autorităților și trebuie să respecte cerințele privind salariul minim pentru astfel de stagii. Deoarece salariul minim a crescut pentru a doua oară în 2023, indemnizația minimă pentru stagii de practică a crescut și ea automat începând cu această toamnă.
Conform Legii privind stagii de practică nr. 176/2018, firmele și autoritățile care încheie contracte de stagiu de practică cu tineri cu vârsta de cel puțin 16 ani sunt obligate să le asigure o compensație financiară pentru aceste stagii. În caz contrar, acestea riscă amenzi cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei.
La cât a ajuns indemnizația
Suma minimă a compensației pentru stagii de practică trebuie să fie de cel puțin 50% din salariul minim brut, dar se calculează proporțional cu numărul de ore lucrate (maxim 40 de ore pe săptămână, conform legii). Începând cu ianuarie 2023, suma minimă a compensației este de cel puțin 1.500 de lei, în timp ce salariul minim brut a fost 3.000 de lei până recent. Cu toate acestea, începând cu 1 octombrie, odată cu o nouă creștere a salariului minim brut (care a ajuns la 3.300 de lei), suma compensației pentru stagiari a crescut la 1.650 de lei.
Este important de menționat că un stagiu de practică trebuie să fie reglementat printr-un contract, altfel angajatorii riscă amenzi de până la 20.000 de lei. Aceste contracte trebuie înregistrate într-un registru special.
De asemenea, este important de precizat că termenii „stagiu de practică” și „stagiar” nu sunt echivalenți în cadrul legii. Există o lege care reglementează stagiile de practică, așa cum există și o lege care reglementează stagiile pentru absolvenții de învățământ superior. Există diferențe semnificative între cele două tipuri de reglementări.
Cine poate fi angajat pentru internship
Un stagiu de practică se referă la o persoană cu vârsta de cel puțin 16 ani care dorește să-și dezvolte abilitățile profesionale și experiența într-o organizație gazdă, indiferent dacă este sau nu absolvent al unei facultăți și dacă are sau nu experiență profesională. Această persoană semnează un contract conform Legii nr. 176/2018 cu organizația gazdă (care poate fi o firmă privată sau o autoritate/instituție publică). Entitățile care angajează stagiari fără un contract riscă amenzi de până la 20.000 de lei, deoarece acest lucru este considerat muncă la negru. Durata maximă a unui contract de stagiu de practică este de șase luni sau 720 de ore în total.
De asemenea, este posibil ca un contract de stagiu de practică să devină ulterior un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Legea privind stagii de practică oferă un stimulent financiar pentru firmele care fac această tranziție, sub forma unei prime de 1.000 de euro pentru fiecare stagiu de practică care devine un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, cu condiția ca aceeași persoană să devină angajată. Aceste prime pot fi solicitate de către firme de la stat, dar se acordă o singură dată, nu sunt recurente și trebuie solicitate într-un anumit interval de timp.
Actualitate
Modificări la CĂRȚILE DE IDENTITATE: Informațiile, completate de grupa sanguină și de factorul Rh al titularului
Cărțile de identitate ale românilor vor fi modificate în perioada care urmează. Astfel, vei găsi în buletin mai multe date relevante care, în condiții uzuale, au chiar potențialul de a-ți salva viața.
La momentul de față, în buletinele aflate în circulație în România, găsești o serie stufoasă de date, dar niciuna din spectrul medical. În mare parte, vorbim de numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia și Codul Numeric Personal. Acestora și se va adăuga grupa sanguină și factorul Rh, după cum se arată într-un proiect legislativ care s-a bucurat deja de un raport favorabil din partea comisiilor și urmează să ajungă la primul vot din Parlament.
Ce spune legea despre cărțile de identitate, ce se schimbă
Informațiile actuale din cărțile de identitate au fost definite în urmă cu aproximativ 18 ani prin intermediul OUG 97/2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Proiectul legislativ disponibil la această adresă își propune să adauge noi informații ce vor apărea în actele de identitate.
O carte de identitate simplă, în conformitate cu OUG 97/2005, are în prezent următoarele înscrisuri:
-numele și prenumele titularului;
-sexul;
-cetățenia titularului;
-data nașterii titularului;
-semnătura olografă a titularului;
-imaginea facială a titularului;
-CNP-ul;
-adresa de domiciliu a titularului.
În cazul cărții electronice de identitate, pe lângă datele menționate mai sus inscripționate pe buletin, pe cipul din interior vor fi integrate:
-datele din formatul tipărit;
-prenumele părinților titularului;
-locul nașterii titularului;
-certificate pentru autentificare sau semnătură electronică și, după caz, certificate pentru semnătură electronică calificată;
-datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Cum vor arăta noile buletine
Potrivit noului proiect legislativ ce urmează să ajungă la Senat pentru primul vot din Parlament, datele cu caracter personal menționate mai sus vor fi completate de grupa sanguină și de factorul Rh.
Măsura este necesară, potrivit inițiatorilor, deoarece “cunoașterea de către personalul medical a grupei sanguine și a factorului Rh este esențială nu numai pentru victimele accidentelor rutiere, ci și în cazul bolnavilor cu diferite afecţiuni care se prezintă sau sunt aduși la unitățile de primiri urgenţe în stare de inconștienţă/ imposibilitate de colaborare sau chiar fără aparținători”.
Cu alte cuvinte, acele detalii aparent neimportante au potențialul cât se poate de autentic de a salva vieți în multe circumstanțe, mai ales într-o țară precum România unde accidentele de anvergură sunt la ordinea zilei. Rămâne să vedem dacă inițiativa va trece de votul Parlamentului, înainte să fie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.
Sursa: playtech.ro
Actualitate
Percheziții DNA la ISCTR Cluj într-un dosar de luare de mită: Ispectoratul are ca arie de responsabilitate și judeţul Alba
Percheziții DNA la ISCTR Cluj într-un dosar de luare de mită: Ispectoratul are ca arie de responsabilitate și judeţul Alba
În cursul dimineții de miercuri, 4 octombrie, șeful Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier (ISCTR) Cluj a fost ridicat de procurorii DNA, fiind suspectat de luare de mită, scrie G4media.
Conform ultimei declarații de avere depuse, Bogdan Durlea deține o casă, împreună cu soția sa, în Borșa, de 110 mp, cumpărată în anul 2022 și un teren intravilan de 395 mp în Baia Mare, achiziționat tot în anul 2022.
Soția sa mai are două case și un apartament în Borșa, primite donație, și un apartament cumpărat în 2008 în Cluj-Napoca.
De asemenea, aceasta mai are un teren intravilan de aproximativ 1500 de mp cumpărat în anul 2014, în Borșa, un alt teren intravilan în Borșa de 255 mp și alte două terenuri agricole de aproximativ 20.000 de mp, tot în Borșa, dobândite prin donație.
Bogdan Durlea are în garaj două mașini, un Opel din 2010 și un Audi din 2015, dar și o motocicletă din 2021.
Nu are conturi bancare sau bijuterii trecute în declarația de avere, în schimb are două credite scadente unul în 2049, de aproximativ 400.000 de lei, și unul în 2027 de 25.000 de lei.
Bogdan Durlea a câștigat în 2022, în calitate de Inspector Șef Teritorial la ISCTR suma de 72.191 lei, iar soția sa, comisar ANPC, suma de 53694 lei.
Din 2014 până în 2021, Bogdan Durlea a fost director al sucursalei Baia Mare a companiei de stat Conversmin.
-
Opinii - Comentariiacum 10 ore
4 octombrie: Ziua Internațională a Animalelor. 10 moduri prin care poți sărbători ”World Animal Day”
-
Ştirea zileiacum 23 de ore
Cel mai vârstnic student din România învață la Universitatea din Alba Iulia: Aurel Voicu va fi absolvent de masterat la aproape 90 de ani
-
Actualitateacum 21 de ore
Alertă de fraudă online: Cum fac bani hackerii care se dau drept Poliția Română sau Interpol
-
Sportacum 20 de ore
Alba, gazdă a proiectului „Footbal in Heaven”!!! 30 de fani europeni, pe stadioanele din Cugir, Baia de Arieș, Săsciori, Șugag și Zlatna, printr-un proiect FRF-AJF Alba
-
Ştirea zileiacum 21 de ore
Cum a fost răpită o copilă de 14 ani, de acasă, în miezul nopții, pentru căsătorie: Cazul se judecă la Curtea de Apel Alba Iulia
-
Ştirea zileiacum 19 ore
Colet cu aproape 6 kilograme de droguri trimis din Spania și ajuns la o firmă din Alba: Pedeapsă definitivă pentru expeditorul „pachetului de biscuiți”