Județele dependente de transferurile de la Bugetul statului: Cum se situează județul Alba

Județele dependente de transferurile de la Bugetul statului: Cum se situează județul Alba

Județele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea si Teleorman au un dezechilibru fiscal fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români.

Altfel, spus, sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București.

În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor. Transferurile către administrația locală sunt concepute de fapt pentru a reduce diferențele de capacitate fiscală între județe, dar ele pot funcționa și ca o armă economică.

Potrivit lunui profesor universitar american de economie, Wallace Oates (în lucrarea Fiscal Federalism), descentralizarea fiscală contribuie la dezvoltarea economică care se traduce prin performanța locală, îmbunătățirea coeziunii economice, sociale și teritoriale .

În teorie, descentralizarea fiscală e foarte bună, pentru că administrațiile locale sunt cel mai aproape de cetățeni cunoscându-le cel mai bine nevoile și posibilitățile. Descentralizarea este frecvent lăudată pentru efectele sale favorabile asupra potențialelor câștiguri economice sau acel „dividend economic al descentralizării”.

Dacă însă nu e făcută cu cap, ea poate adânci decalajele între regiuni (sau dimpotrivă, le poate atenua), ținând cont că regiunile mai bogate au un avantaj, fiind mai eficiente și având o infrastructură instituțională superioară. Descentralizarea poate duce, de asemenea, la un transfer al dezvoltării economice de la periferie la centru dacă Statul distribuie resursele pentru a rezolva inechitățile regionale, mai arată studiul citat.

Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România. Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale Argeș, Brașov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri (atât printr-o mai bună colectare a acestora cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).

Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe mari în capacitatea județelor de a genera venituri proprii

Curtea de Conturi a României vorbește în rapoartele sale de bugete locale nerealiste, fără legătură cu nevoile reale ale comunității locale sau cu resursele financiare reale.

„Exista o slabă preocupare a autorităților publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfasurarea activitatilor economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public si privat” arată Curtea de Conturi într-un raport

Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu o prestare minimă de servicii publice (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași).

Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.

Cel mai bogat județ, care este de departe București. Cel mai sărac județ din țară este Vaslui

Capitala are 263% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte este de peste 2,5 ori mai bogat decât media. Din păcate, suntem bine reprezentați și la celălalt capăt al clasamentului, a explicat într-o conferință Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.

Cel mai sărac județ din țară este Vaslui. Raportul dintre cele două (București și Vaslui) este de aproape șase la unu, adică de șase ori mai mare PIB/capita în București decât în Vaslui, a explicat Ionuț Dumitru.

Dealtfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.

Județele care aleargă cel mai rapid în convergența reală sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu. Județele care au pierdut cel mai mult în porționare relativă față de media națională sunt Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.

Avem practic o Românie a extremelor

Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita 164 față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln, adică avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt.

Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, a mai spus Ionuț Dumitru.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News