Istoria telefonului: o expoziţie excepţională la Muzeul de Istorie din Blaj

    Nu oricând vizitatorii pot să vadă una din cele mai interesante expoziţii prin ineditul ei, să aibă în faţa ochilor evoluţia uneia din cele mai mari descoperiri ale omenirii – telefonul – aparatul care a mijlocit dezvoltarea mai rapidă a civilizaţiei pe întreg globul pământesc.
De la început vreau să scot în evidenţă strădania doamnei prof. Simona Frâncu, directoarea Muzeului de Istorie al municipiului Blaj, care printr-o bună colaborare cu Muzeul Judeţean Buzău, deţinătorul celei mai mari şi diversificate colecţii de profil din ţară, a reuşit să aducă la Blaj întreaga colecţie de telefoane, începând cu cele apărute în 1898 până în 1975, toate restaurate cu componente originale, fiind în stare de funcţionare. Aparatele sunt de diverse tipuri, civile şi militare, produse de firme celebre din Marea Britanie, Germania, Franţa, Suedia, Belgia, Austria, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Rusia şi România. Colecţia expusă este formată din aparate din perioada mai sus menţionată, însă pentru informarea mai precisă a publicului arăt că cel care a brevetat primul patent al telefonului a fost Alexander Graham Bell la vârsta de 29 de ani, care a şi avut prima convorbire telefonică, în oraşul american Boston, cu asistentul său Watson aflat într-o cameră alăturată, în luna martie 1876. În 1879 Thomas Edison patentează microfonul cu granule de carbon (sunetul de mai bună calitate). În 1889 se pune în funcţiune primul telefon public. În 1927 se inaugurează primul serviciu comercial de telefonie transatlantică între New York şi Londra. În 1935 are loc prima conversaţie în jurul lumii cu ajutorul telefonului. Dezvoltarea şi amploarea acestui aparat a urmat într-un ritm ameţitor, astăzi ajungându-se la diversificări de neînchipuit. În România prima convorbire a avut loc în anul 1877 la distanţa de 100 m. În 3 martie 1883 se inaugurează prima centrală telefonică cu abonaţi la Bucureşti.
M-a bucurat numărul mare de tineri curioşi să vadă evoluţia în timp a faimosului aparat, elevi de la şcolile „I.M. Moldovan” în frunte cu directorul prof. Liviu Andrei, Şcoala „Toma Cocişiu”, cu profesorii Alina Dulău şi  Bechtor Hans. Din numărul mare de vizitatori am mai reţinut: Cornel Pădureanu – consilier, Petru Pinca – preot etc.
La final, directoarea muzeului, cea care a dat explicaţii pertinente pe tot parcursul vizionării, a mulţumit tuturor participanţilor invitându-i şi la alte evenimente ce vor mai avea loc în prestigiosul muzeu pe care-l conduce.
Tot în aceeaşi zi, la parterul muzeului a expus creatoarea populară Magda Rus din Mediaş, cu lucrări de artă populară (împletituri din paie) de o frumuseţe aparte, mult apreciate de vizitatori, încântaţi de îndeletnicirile acestei doamne care continuă o meserie practicată în ţara noastră din cele mai vechi timpuri.
Aurel ROMAN, Blaj

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---