Investiții de peste 100 de milioane de euro în parcuri fotovoltaice în județul Alba, a unor firme cu zero angajați

România, respectiv județul Alba, a devenit o zonă foarte atractivă pentru afacerile cu energie verde – solară. Astfel că mai multe societăți din Cluj-Napoca și Alba au demarat procedurile privind obţinerea autorizaţiilor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba pentru construirea mai multor parcuri fotovoltaice la Aiud (SC Apullum Solar SRL și Renerg Solar Project), la Teiuș (SC ECG Solar SRL şi SC Energon Power & Gas SRL),  la Roșia de Secaș (SC Alba 1 Energy SRL).

La Sebeș și Pianu de Jos investițiile se află deja într-o fază avansată. Proiectul SC GMC Transporti SRL de lângă Sebeş a obţinut avizul tehnic de racordare din partea Transelectrica (7 hectare de teren), iar la Pianu de Jos centrala fotovoltaică are deja contract de racordare semnat cu Transelectrica. Aici compania SIT Tehnologii Industriale SRL Sebeş va aloca circa 20 de milioane de euro pentru construcţia parcului.

La Aiud, vorbim în primul caz de parc fotovoltaic cu o putere de 7,7 MW pe o suprafață de 181.752 mp – Renerg Solar Project, care fiind situat în imediata vecinătate a unei rezervații naturale necesită și  avizul Administrației Natura 2000 Trascău. În cel de-al doilea proiect depus la APM este vorba despre o suprafață de77.700 mp (3,5 MW) – SC Apullum Solar SRL.

Cele două proiecte de la Teiuș prevăd aplasarea unor centrale fotovoltaice pe suprafeţe aflate în extravilanul localităţii de 869.400 metri pătraţi (45MW)- SC ECG Solar SRL, respectiv de 85.580 mp (3,5Mw) – SC Energon Power & Gas SRL. Doar la Teiuș valoarea investițiilor s-ar ridica la circa 70 de milioane de euro, bani proveniți din capitalul social al firmelor, credite bancare, metode proprii de obținere de finanțări.

La Roșia de Secaș, SC Alba 1 Energy SRL intenționează să construiască parcul fotovoltaic pe o suprafață de 58.500 de mp.

O parte dintre societățile care au depuse proiectele pentru avizul de mediu la APM Alba au în momentul de față zero angajați. Nu că ar reprezenta acest aspect vreo problemă în etapa actuală a investiției, însă avantajul pe care îl va avea județul nostru legat de crearea de locuri de muncă, este nesemnificativ. Viitoarele parcuri fotovoltaice, dacă se vor realiza, nu vor avea nevoie decât de câțiva angajați, toată activitatea fiind realizată cu ajutorul instalaţiilor tehnologice.

Consumatorii casnici sunt cei care plătesc ca firmele private să câștige din afacerile cu energie verde

Fiecare dintre noi plătim la factura la curent, două taxe suplimentare, pe lângă costul energiei consumate, respectiv o taxă de certificate verzi şi o contribuţie de cogenerare de înaltă eficienţă. În cazul certificatelor verzi este vorba despre o taxă pe care o plătim cu toţii pentru a-i susţine pe producătorii care deţin capacităţi de producere din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană sau solară, şi care sunt acreditaţi de ANRE. Acești producători acreditaţi beneficiază de un număr de certificate verzi, proporţional cu cantitatea de energie verde produsă. Alfel spuus, noi suntem cei care plătim pentru ca nişte firme private să câştige sume importante din producția de energie din surse regenerabile.

Graba mare a investitorilor privind construirea acestor parcuri fotovoltaice se datorează schimbărilor anunțate privind acordarea facilităților pe care Statul Român le oferă celor care produc energie electrică din surse regenerabile, respectiv certificatele verzi.

Potrivit transilvaniabusiness.ro, aceste certificate primite de la autoritățile române de producători pot fi ulterior valorificate printr-o bursă anume (cea de energie OPCOM), iar valoarea unuia este de minim 27 de euro și maxim 55 de euro, iar acum, certificatele se vând la suma maximă. Potrivit legislației, furnizorii de energie (precum Electrica sau E.On) sunt obligați să cumpere aceste certificate.

Legislația în domeniu urmează să fie modificată, iar pentru un MWh producătorii de energie din surse solare vor mai primi, pentru următorii 15 ani, ”doar” patru certificate verzi pentru fiecare MWh, în loc de șase ca și până acum. Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE) noile reglementări ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

Până în 2020, România şi-a asumat că 38 % din energia livrată consumatorilor finali va fi din surse regenerabile, în prezent aflându-ne la un procent puţin peste un sfert din cel asumat. Altfel spus, potenţialul pieţei este încă extrem de ridicat. Totuşi, în România, potrivit raportului de monitorizare a sistemului de promovare a E-SRE (n.red. energiei din surse regenerabile) în anul 2011, publicat în iunie 2012 de ANRE, cea mai mică cotă din volumul de energie preluat în Sistemul Energetic Naţional (SEN) provine din energia solară.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI