În procesul de arbitraj privind proiectul minier de la Roșia Montană, Gabriel Resources acuză Statul Român că i-a creat „așteptări rezonabile” că proiectul se va realiza

• Compania minieră solicită daune de 4,4 miliarde de dolari pentru că proiectul nu a primit autorizațiile necesare

Gabriel Resources, compania care a inițiat proiectul minier de la Roșia Montană, a făcut publice acuzațiile aduse Statului Român în procesul de arbitraj prin care solicită daune de 4,4 miliarde de dolari.

Compania acuză România că, prin vocea mai multor decidenți politici, i-a creat „așteptări rezonabile” că proiectul se va realiza, așteptări care nu au fost onorate prin acordarea autorizațiilor de funcționare.

Se mai afirmă în documentul care are peste 400 de pagini că Statul Român ar fi asigurat compania că va obține toate profiturile estimate ca rezultate din proiectul său investițional de la Roșia Montană.

Potrivit companiei străine, Statul este cel care s-ar fi angajat și ar fi trebuit să exproprieze sute de proprietari de la Roșia Montană, să demoleze cimitire și biserici și să scoată de sub protecție valori istorice unice în lume. În prima parte a documentului se face o istorie a proiectului de la Roșia Montană și se susține că investiția realizată de compania străină se ridică la 700 de milioane de dolari.

Reprezentanții Gabriel Resources acuză Guvernul României că a „părăsit” cadrul juridic aplicabil proiectului atunci când nu a luat direct decizia de autorizare și a solicitat Parlamentului să aprobe investiția printr-un proiect de lege. „Guvernul a subminat, astfel, Gabriel Resources și așteptările rezonabile ale RMGC că drepturile lor și procedurile legale vor fi respectate”, se afirmă în acțiunea depusă la Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială, din Washington – SUA.

O altă acuzație la adresa Guvernului se referă la solicitarea „necondiționată” privind creșterea interesului financiar al statului la RMGC, cifrat la momentul respectiv la circa 19% din capitalul societății. De asemenea, șeful Guvernului este criticat pentru că a oprit Ministerul Mediului în demersul privind decizia de eliberare a autorizației de mediu. „Roșia Montană și comunitățile din împrejurimi au organizat un referendum, iar rezultatul a reafirmat sprijinul local covârșitor pentru proiect”, se mai precizează în documentul reclamantului Gabriel Resources.

În realitate, referendumul organizat în decembrie 2012 nu a fost validat deoarece s-au prezentat la urne 43,2 la sută dintre cetățenii cu drept de vot din cele 35 de orașe și comune din zona Munților Apuseni, procentul necesar fiind de 50 la sută plus unul. Dintre cei prezenți, 62% s-au declarat favorabili proiectului minier.

„În urma alegerilor, noul guvern și-a menținut poziția abuzivă potrivit căreia proiectul nu poate fi avizat decât în condiții economice revizuite”, se precizează în document. Petenții mai susțin că premierul Victor Ponta i-ar fi asigurat pe angajații RMGC care au protestat în subteran la Roșia Montană că Parlamentul va înființa o comisie specială care să propună un proiect de lege destinat proiectului. Proiectul de lege a fost respins în toamna anului 2013, după ce PNL nu a mai dorit să susțină investiția, asumată inițial în cadrul coaliției USL.

O altă acuzație la adresa Statului Român se referă la refuzul de a participa la „recapitalizarea RMGC”, obligând astfel Gabriel Resources să susțină finanicar și partea acționarului Minvest Deva, pentru a împiedica dizolvarea RMGC. De asemenea, România mai este acuzată că a blocat unul dintre conturile companiei miniere și că a inițiat o investigație penală la adresa RMGC, iar după inițierea procesului de arbitraj ANAF a demarat o verificare privind o sumă de câteva milioane de lei reprezentând TVA neachitat de către companie, acțiune considerată, de asemenea, „abuzivă”. În plus, propunerea Guvernului ca situl istoric de la Roșia Montană să fie înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO este considerată o acțiune care arată că „statul a respins proiectul”.

La sfârșitul lunii iunie 2018, Ministerul Culturii a solicitat și obținut amânarea înscrierii Roșiei Montane pe lista UNESCO, tocmai pe motiv că ar afecta procesul cu Gabriel Resources. „În timp ce Statul a refuzat ilegal să elibereze un permis de mediu pentru proiect, a continuat să permită minei de stat poluatoare de la Roșia Poieni să funcționeze”, au mai constatat reprezentanții companiei canadiene. Conținutul documentului a fost făcut public în 30 iunie 2018, după un an de la înregistrarea la Tribunalul de Arbitraj din Washington.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---