ÎCCJ a decis definitiv sechestrul pe acțiunile Gabriel Resources pentru recuperarea cheltuielilor din arbitrajul Roșia Montană

ÎCCJ a decis definitiv sechestrul pe acțiunile Gabriel Resources pentru recuperarea cheltuielilor din arbitrajul Roșia Montană

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv, joi, 6 noiembrie 2025, menținerea sechestrului asigurator instituit asupra acțiunilor deținute de Gabriel Resources (Jersey) Limited, ca garanție pentru recuperarea sumei de 46.779.769 lei datorate statului român. Măsura vizează pachetul de acțiuni deținut de companie în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), identificat de autorități ca principalul activ executabil al investitorului pe teritoriul României.

Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a ÎCCJ a respins recursul formulat de Gabriel Resources împotriva actelor emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), confirmând legalitatea sechestrului dispus de organul fiscal în urma hotărârii arbitrale internaționale pronunțate la Washington. Instanța supremă arată, în comunicatul de presă, că măsura asigurătorie are rolul de a proteja interesul financiar al statului și de a asigura efectivitatea procedurilor de recuperare a creanței.

Ca efect direct al hotărârii, în situația în care Gabriel Resources nu achită suma de 46.779.769 lei în termenele prevăzute de lege, acțiunile sechestrate pot fi urmărite silit și transferate în patrimoniul statului român, potrivit cadrului legal în materie de executare a creanțelor bugetare. Considerentele deciziei urmează să fie făcute publice după redactare, însă soluția este definitivă și opozabilă părților.

Litigiul internațional și nota de plată pentru compania minieră

Cazul are la origine arbitrajul internațional inițiat în 2015 de Gabriel Resources Ltd și Gabriel Resources (Jersey) Limited împotriva României, în legătură cu proiectul minier aurifer de la Roșia Montană și presupusele încălcări ale tratatelor bilaterale de investiții. Investitorii au solicitat despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari, acuzând autoritățile române că au blocat dezvoltarea proiectului.

La 8 martie 2024, tribunalul ICSID a respins pretențiile Gabriel Resources și a dat câștig de cauză României, obligând compania să ramburseze statului cheltuielile de arbitraj și o parte din cheltuielile de asistență juridică, echivalente cu aproximativ 9–10 milioane de dolari. În baza acestei hotărâri arbitrale definitive, autoritățile fiscale române au stabilit obligații de plată exprimate în lei, dolari și euro, cuantumul total al creanței bugetare fiind consolidat la 46.779.769 lei.

Compania a contestat decizia ICSID printr-o cerere de anulare depusă în iulie 2024, ceea ce a determinat inițial suspendarea provizorie a executării. Comitetul ad-hoc constituit în cadrul ICSID a condiționat însă menținerea suspendării de depunerea unor garanții financiare substanțiale, iar în lipsa acestora suspendarea a încetat în 2025, permițând statului român să reia procedurile de executare pentru recuperarea cheltuielilor.

Sechestrul ANAF, contestat în instanțele naționale și confirmat pas cu pas

În paralel, ANAF, prin AJFP Alba, a dispus la sfârșitul lunii martie 2024 instituirea sechestrului asigurător asupra pachetului de circa 80,68% din acțiunile RMGC deținute de Gabriel Resources, argumentând că acestea reprezintă singurele bunuri semnificative identificate pe teritoriul României. Măsura a fost justificată prin riscul diminuării patrimoniului debitorului și necesitatea garantării unei creanțe certe și exigibile rezultată din hotărârea arbitrală.

Gabriel Resources și subsidiara RMGC au deschis mai multe acțiuni în instanțele române pentru ridicarea sechestrului și anularea actelor fiscale, susținând, între altele, că debitul ar avea natură civilă și nu fiscală și că executarea ar trebui realizată exclusiv în baza Codului de procedură civilă, nu de către organele fiscale. Instanțele de fond au respins aceste argumente, reținând competența ANAF și caracterul bugetar al creanței rezultate din cheltuielile stabilite prin hotărârea ICSID.

În 2025, autoritățile fiscale au înregistrat din oficiu Gabriel Resources ca rezident fiscal în România cu datorii de 46.779.769 lei, consolidând astfel baza procedurilor de executare. Decizia definitivă a ÎCCJ de astăzi închide și nivelul de control judiciar asupra legalității măsurii asigurătorii, confirmând că sechestrul rămâne în vigoare până la stingerea integrală a obligațiilor față de stat.

Implicații pentru Roșia Montană

Hotărârea ÎCCJ conferă statului român un instrument efectiv de presiune pentru recuperarea sumelor datorate, într-un context în care Gabriel Resources a raportat dificultăți financiare și a mizat, în ultimii ani, aproape exclusiv pe rezultatul litigiului internațional. În lipsa plății, executarea silită a acțiunilor RMGC ar putea modifica structura acționariatului companiei implicate în proiectul Roșia Montană, unde statul român deține deja un pachet minoritar prin Minvest.

Hotărârea vine după ce licența de exploatare pentru perimetrul Roșia Montană nu a mai fost prelungită, iar situl a fost înscris în patrimoniul mondial UNESCO, ceea ce limitează suplimentar perspectivele demarării proiectului minier în forma propusă inițial de Gabriel Resources. În aceste condiții, valoarea economică a pachetului de acțiuni sechestrate este legată mai degrabă de activele și proprietățile acumulate de RMGC în zonă decât de un proiect minier operațional.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News