Măsura fiscală prin care România ar pute ,,uita” de deficit. Sistemul ar putea fi implementat în doar câteva luni: ,,ANAF și direcțiile financiare locale dețin deja aceste date”
Măsura fiscală prin care România ar pute ,,uita” de deficit. Sistemul ar putea fi implementat în doar câteva luni: ,,ANAF și direcțiile financiare locale dețin deja aceste date”
Un studiu semnat de economiștii Cornel Ban și Cristian Pop, publicat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung (FES), susține că România se confruntă cu o „malformație fiscală” severă, caracterizată printr-o povară fiscală ridicată asupra muncii, în timp ce capitalul este afectat într-o măsură mult mai redusă de măsurile adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar.
Pentru a corecta acest dezechilibru structural, economiștii propun introducerea unei impozitări global-progresive, aplicate tuturor veniturilor, nu doar salariilor, ca direcție ideală de reformă. Potrivit studiului, măsură ar aduce suficienți bani la buget și pentru a reduce deficitul la cote mult mai sănătoase.

„Conform discuțiilor cu un ministru de Finanțe, ANAF și direcțiile financiare locale dețin deja aceste date, iar cota progresivă s-ar putea implementa în aproximativ 1–2 luni. Globalizarea ar viza circa 20% din contribuabili, restul având o singură sursă de venit, și s-ar putea implementa cu un decalaj de un an”, se arată în studiu, potrivit ziare.com.
Conform documentului, care citează OECD Economic Survey România 2024, există „un decalaj de 25 de puncte procentuale între taxarea muncii și a capitalului”, ceea ce plasează România pe locul doi (în sens negativ) în Uniunea Europeană, după Letonia.
Autorii atrag atenția că această asimetrie face ca „povara consolidării fiscale să cadă pe muncă, prin înghețări salariale, tăieri de pensii și creșteri de TVA, în timp ce veniturile din capital rămân aproape neafectate”.
În aceste condiții, actuala configurație fiscală erodează veniturile celor care depind de salarii și pensii, în timp ce PIB-ul are „centrul de greutate pe veniturile din capital sub-taxat, în detrimentul celor din muncă, invers față de restul Europei”.
„Inegalitatea salarială în România de fapt nu e foarte mare, avem printre cele mai egalitare sisteme de salarizare. Dar, dacă ne uităm la alte venituri, cădem spre a fi penultimii din Europa, pe datele BNR și ale Comisiei Europene. Deci, dacă noi nu reorientăm sistemul fiscal spre o impozitare global-progresivă a veniturilor nesalariale, nu vom obține cu adevărat un impozit progresiv. Avem tendința în România să vorbim despre necesitatea impozitului progresiv pe salarii. Acela este totuși marginal ca impact fiscal”, a relatat economistul Cornel Ban în cadrul evenimentului de lansare al studiului „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească Tinerii din România care au ieșit din sistemul de protecție specială pot beneficia de o indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 26 de ani, dacă dovedesc că urmează o formă de […]
La muncă și după ieșirea la pensie: Câți români sunt dispuși în 2026 să facă asta 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională și după atingerea vârstei legale de pensionare, peste media europeană de 32%, potrivit unui studiu realizat de compania de soluții […]
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează Soțul sau soția rămasă în viață poate beneficia de pensie de urmaș în anumite condiții prevăzute de lege, iar cuantumul acesteia depinde de drepturile de pensie ale persoanei decedate și de numărul urmașilor eligibili. […]
