Actualitate
Harta cutremurelor din România: Alba Iulia, alături de alte 2 orașe, cele mai SIGURE din țara noastră
Harta cutremurelor din România: Alba Iulia, alături de alte 2 orașe, cele mai SIGURE din țara noastră
Municipiul Alba Iulia, alături de Cluj-Napoca şi Oradea sunt cele mai sigure mari oraşe din România în caz de cutremur. Seismicitatea din țara noastră este grupată pe mai multe zone epicentrale. Este vorba despre Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.
În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. În Transilvania, potrivit lui Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, efectele cutremurelor vrâncene sunt atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului.
Explicațiile cercetătorului de la INFP
„În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată. Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează”, explică cercetătorul, citat de MonitorulCluj, potrivit romaniatv.net.
Județul Cluj este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.
Care sunt țările cu cel mai ridicat risc seismic din Europa
În Europa, geografia generală a seismicităţii rezultă, în principal, din coliziunea plăcilor tectonice Africană şi Eurasiatică.
Pe continent sunt mai multe ţări europene care au regiuni cu puternică activitate seismică. Țările cu cel mai ridicat risc seismic la nivel european sunt Italia, Grecia și Turcia, cutremurele provocând pe teritoriul acestora dezastre imense în ultimul secol.
În Italia s-au produs nouă cutremure cu magnitudinea de peste 6 grade Richter în ultimul secol. De departe, cel mai devastator a fost cel produs în 1915, care a avut 7 grade Richter și care a făcut peste 32.000 de victime.
Mărturiile românilor prinşi în cutremurul devastator din Turcia. „A fost groaznic, a fost lung şi foarte puternic!” VIDEO
Cel mai recent cutremur produs în Cizmă a fost cel din 2009, atunci când peste 300 de persoane și-au pierdut viața în regiunea Abruzzo în urma seismului de 6,3 grade, care a avut epicentrul lângă L’Aquila, capitala regiunii.
Italia nu este, însă, zona cu cel mai ridicat risc de producere a cutremurelor de pământ din Europa. În Grecia, în ultimii 100 de ani, s-au produs 15 cutremure de 6 şi 7 grade pe scara Richter, cu cel mai puternic produs în 1956.
Acela a avut o magnitudine de 7,7 grade și a omorât 56 de oameni. În 1999, însă, numărul morţilor a fost de aproape trei ori mai mare, după un cutremur de 6 grade care a lovit Atena.
Pe harta seismică a Europei, Turcia este, poate, cel mai greu încercată țară, cu 43 de cutremure de 6 şi 7 grade produse în ultimul secol. Unul dintre cele mai puternice a avut loc în 1939 și a făcut peste 32.000 de morţi.
Șase decenii mai târziu, în 1999, s-a produs un alt cutremur devastator, în regiunea Izmit, la 100 de kilometri de Istanbul, în urma căruia peste 17.000 de oameni și-au găsit sfârșitul.
România este una dintre țările cu cel mai ridicat risc seismic din Europa
În ultimul secol, în România s-au înregistrat 13 seisme majore, care au afectat peste 400.000 de oameni și s-au soldat cu mai bine de 2.000 de victime.
În ceea ce privește daunele provocate, doar dacă ne referim la puternicul cutremur de pământ produs la 4 martie 1977, valoarea totală a pagubelor a depășit echivalentul a 1,8 miliarde de euro. Au murit atunci 1.500 de oameni, iar peste 35.000 au rămas fără casă, informează Worldbank.org.
Cel mai puternic seism înregistrat în România în ultimii 30 de ani a avut o magnitudine de 6.0 grade şi s-a produs în octombrie 2004. Cel mai recent a avut loc în ianuarie 2020 și a avut magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter.
Seismicitatea din țara noastră este grupată pe mai multe zone epicentrale. Este vorba despre Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud. De asemenea, există și alte zone epicentrale care se găsesc în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a regiunii Olteniei, în nordul Moldovei, precum și în Câmpia Română.
Zona seismică de maximă intensitate din țara noastră este Vrancea. Cutremurele vrâncene produc de obicei avarii însemnate, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a acestora.
Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele produse în Vrancea. Cele mai periculoase zone din Capitală sunt cartierul Pantelimon şi zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere şi Băneasa. La polul opus, bucureştenii ar fi cel mai în siguranţă în zona Metalurgiei, IMGB şi Dâmboviţa.
Statistic vorbind, cutremurele cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter și peste se produc de regulă în zona Vrancea odată la aproximativ 10 ani. Cele cu magnitudinea de 7 grade au loc odată la 33 de ani, în timp ce seismele cu magnitudinea de 7,5 grade sau peste se produc la fiecare 80 de ani.
Sursa: stiripesurse.ro romaniatv.net
Actualitate
Diplomele de Bacalaureat 2023 vor fi eliberate de școli înainte de afișarea rezultatelor finale
Diplomele de Bacalaureat 2023 vor fi eliberate de școli înainte de afișarea rezultatelor finale
Diplomele de Bacalaureat 2023 vor fi eliberate de școli înainte de afișarea rezultatelor finale, pentru absolvenții de liceu care nu depun contestații, potrivit unei informări trimite de Ministerul Educației către inspectoratele școlare.
Amintim că probele scrise de la Bacalaureat 2023 au loc între 26 și 29 iunie, conform calendarului oficial.
Documentul este semnat de Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației.
Dacă vor diploma mai repede, pot alege să nu mai depună contestații. Contestațiile presupun un efort logistic uriaș pentru sistemul de învățământ, pentru că necesită recorectarea în alte centre. Numărul lor foarte mare, în fiecare an, arată neîncrederea absolvenților în sistemul în care au învățat timp de 12 ani.
Concret, diplomele de bacalaureat vor fi eliberate elevilor care au promovat examenul și nu au depus contestație. Acestea vor fi eliberate înainte de afișarea rezultatelor finale, dar numai după finalizarea perioadei pentru depunerea contestațiilor.
„Diplomele de bacalaureat pot fi eliberate, la cerere, candidaților care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunea specială mai 2023, sesiunea iunie-iulie 2023, respectiv sesiunea august-septembrie 2023 și nu au depus contestație, înainte de afișarea rezultatelor finale, dar numai după finalizarea perioadei pentru depunerea contestațiilor”, se arată în documentul Ministerului Educației.
Pentru cine se recomandă eliberarea cu prioritate a diplomei de BAC
Potrivit sursei citate, se recomandă „eliberarea, cu prioritate, a diplomei de bacalaureat candidaților a căror înscriere la instituții de învățământ superior în perioada imediat următoare finalizării examenului de bacalaureat este condiționat de prezentarea acesteia.”
Absolvenții de liceu care au susținut probele în alt județ
Pentru candidații care au susținut examenul de bacalaureat în alt județ se aplică prevederile art. 6 și 7 din Ordinul nr. 3.844 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii și al documentelor școlare gestionate de unitățile de învățământ preuniversitar. Iată ce apare la art. 7:
Cum se completează diploma de Bacalaureat
„Diploma de bacalaureat se completează pe verso, în rubricile prevăzute pentru probele scrise, cu denumirea probei susținute la examenul de bacalaureat și mențiunea „scris”, și nu cu denumirea programei de bacalaureat. Astfel, de exemplu, pentru proba E. d), – disciplina Biologie, pentru care există două programe, respectiv două tipuri de subiecte, se va completa Biologie, și nu denumirea programei – Biologie vegetală și animală sau Anatomie umană, genetică și ecologie umană.”
Condițiile pe care un elev trebuie să le îndeplinească pentru a promova examenul de Bacalaureat sunt:
să-și fi echivalat sau recunoscut (după metodologia de Bacalaureat 2022) toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
să susţină toate probele scrise şi să obțină nota 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
să obţină media generală 6(cel puţin) la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat. Acolo unde candidaţii obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.
Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc
simultan condiţiile, precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de examen sunt declaraţi „respinşi”.
Despre numărul contestațiilor depuse la BAC în 2022, 2021 și 2020
49.091 de contestații au fost făcute de candidații de la BAC 2022, în prima sesiune, cu 6.889 mai puține decât în 2021, potrivit Biroului de presă al Ministerului Educației la solicitarea Edupedu.ro.
La prima sesiune de Bacalaureat 2021 au fost depuse 56.000 de contestații, după cum a anunțat ministrul Educației, iar în 2020 au fost 62.790 de contestații.
Calendarul simulării probelor scrise ale examenului național de Bacalaureat 2023
29 mai – 02 iunie 2023: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
2 iunie 2023: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
12 – 14 iunie 2023: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
14 – 15 iunie 2023: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
14 – 16 iunie 2023: Evaluarea competențelor digitale – proba D
19 – 21 iunie 2023: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
26 iunie 2023: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
27 iunie 2023: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
28 iunie 2023: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
29 iunie 2023: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
3 iulie 2023: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00
4 – 6 iulie 2023: Rezolvarea contestațiilor
7 iulie 2023: Afișarea rezultatelor finale
Calendarul Bacalaureatului de toamnă 2023
17 – 24 iulie 2023: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
7 – 8 august 2023: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
8 august 2023: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
9 august 2023: Evaluarea competențelor digitale – proba D
10 – 11 august 2023: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
16 august 2023: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
17 august 2023: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
18 august 2023: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
21 august 2023: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
25 august 2023: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 18:00)
26 – 28 august 2023: Rezolvarea contestațiilor
29 august 2023: Afișarea rezultatelor finale
Actualitate
Sancțiuni mai DURE pentru vitezomani: Ce riscă cei care depășesc viteza cu mai mult de 100 de km/h
Sancțiuni mai DURE pentru vitezomani: Ce riscă cei care depășesc viteza cu mai mult de 100 de km/h
Senatul a adoptat luni, 20 martie, un proiect legislativ ce are ca obiect modificarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Acesta stipulează că depăşirea vitezei legale cu mai mult de 100 de km/h se sancţionează cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 180 de zile şi majorarea de drept a suspendării cu încă 30 de zile în cazul săvârşirii unei noi fapte similare.
Proiectul, iniţiat de parlamentari din tot spectrul politic, are ca obiect modificarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, „în sensul instituirii pentru depăşirea vitezei legale cu mai mult de 100 de km/h a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 180 de zile – este un nou prag de depăşire a vitezei legale, majorarea de drept a suspendării cu încă 30 de zile în cazul săvârşirii unei noi fapte de depăşire a vitezei legale cu mai mult 100 km/h într-un interval de şase luni, reţinerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului cu privire la depăşirea menţionată, precum şi instituirea confiscării autovehiculului dacă în perioada de şase luni de reţinere a certificatului de înmatriculare/înregistrare, acesta este identificat în trafic”, se precizează în raportul întocmit la comisiile de specialitate.
Potrivit expunerii de motive, modificarea propusă va duce la creşterea gradului de siguranţă rutieră, precum şi la conştientizarea conducătorilor auto că viteza poate avea consecinţe grave asupra vieţii, integrităţii şi sănătăţii personale, a celorlalţi participanţi la traficul rutier, dar şi a celor care se află în apropierea acestuia.
Senatul este prima Cameră legislativă sesizată cu acest proiect.
Sursa: realitatea.net
Actualitate
România pierde aproape 1 miliard de euro pe an din cauza importurilor de carne de porc: Creștem de 17 ori mai puțini porci decât acum 30 ani
România pierde aproape 1 miliard de euro pe an din cauza importurilor de carne de porc: Creștem de 17 ori mai puțini porci decât acum 30 ani
România crește de 17 ori mai puțin porci decât acum 30 ani și țara noastră pierde anual aproximativ un miliard de euro, din cauza importurilor masive de carne de porc, spune deputatul PSD Florin Barbu.
Acesta spune, după ce a participat la Conferința „Contextul economic și legislativ pentru dezvoltarea sectorului suin din România”, că România pierde anual aproximativ un miliard de euro, din cauza importurilor masive de carne de porc – 80%, față de 20% cât importa acum 6 ani: „Azi, creștem de 17 ori mai puțin porci decât acum 30 ani”.
Au de câștigat „prietenii noștri olandezi, danezi și chinezi, care sunt în top 3 exportatori de carne de porc”.
„Noi am pornit de la a ne păsa și a ne implica pentru că am avem datoria să protejăm acest sector și agricultura românească! Prin fiecare pas pe care îl facem, însemnând fiecare proiect legislativ aprobat suntem mai aproape de acest obiectiv! În urma implementării Legii privind aprobarea Programului de Susținere a Crescătorilor de Animale, program de reproducție la suine, au fost depuse 28 de proiecte, ceea ce înseamnă 1,5 milioane de purcei. Avem în lucru Legea privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine și eu am introdus împărțirea pe 8 regiuni. Dacă sunt focare de pestă într-o regiune, se vor impune restricții numai în acea regiune și nu va fi oprită mișcarea animalelor și exportul de carne pentru toată țara”, arată deputatul PSD Florin Barbu, potrivit Mediafax.
Acesta adaugă că se lucrează la un pachet de măsuri mai clare pentru combaterea acestei boli și vor fi modificate și cotele din Legea Vânătorii: „Vreau ca, în maximum 3 săptămâni, să avem acest proiect legislativ votat și în Camera Deputaților, pentru a putea pune în dezbatere publică «Legea cărnii» un proiect de lege asemănător cu «Legea Laptelui și a produselor lactate» – carnea de porc românească să fie etichetată corespunzător și să existe în supermarket-uri rafturi separate unde se găsesc produse din producția autohtonă. Evident că, pentru a putea face o lege bună, este nevoie să fim alături unii de alții, să dezbatem, să modificam împreună unele articole, să găsim cele mai bune soluții pe care să le transpunem într-un cadru legislativ complet și complex. Experiența mea de lucru de la Legea Laptelui, îmi spune că vom reuși pentru ca noi toți ne dorim să punem pe mesele românilor carne de porc crescut și procesat în România! Interesul național trebuie să primeze, să avem grijă de țara noastră, de România și hrana românilor și să fim sănătoși ca să putem consuma cât mai multă carne de porc «Fabricată în România»”.
Sursa: stiripesurse.ro
-
Ştirea zileiacum 22 de ore
Alba Iulia, promovată de celebrul vlogger Mircea Bravo: Videoclipul care laudă proiectele finanțate cu fonduri europene va fi filmat în această vară
-
Sportacum 22 de ore
Ovidiu Maier revine la… CSM Unirea Alba Iulia, într-o funcție administrativă! Lovitură de imagine pentru „alb-negri”
-
Actualitateacum 18 ore
Cum s-a simțit CUTREMURUL la Alba: ”Am avut noroc cu pisica, ea m-a alertat!”
-
Ştirea zileiacum 18 ore
CUTREMUR în România, RESIMȚIT și în județul Alba. Ce magnituride a avut seismul
-
Curier Județeanacum 23 de ore
VIDEO| Fanfară urbană la Alba Iulia născută din pasiunea unui profesor de muzică: Cum a reușit să obțină fondurile necesare
-
Sportacum 22 de ore
FOTO, VIDEO: Stranieri “de Alba”: Zlătneanul Andrei Mărginean, reușită fabuloasă în Serie C