Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

9 mai – Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Publicat

în

9 mai – Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ziua Europei, Ziua Independenţei proclamată în 1877 şi Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial 1945 – sunt motivele de sărbătoare pentru poporul român, în ziua de 9 mai.

9 mai - Ziua independentei RomanieiProclamarea independentei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranitatii otomane.

În acea zi memorabilă, Mihail Kogâlniceanu, declara în Parlamentul țării: ‘suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare’. Independența astfel proclamată trebuia consfințită și apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti și recunoscută apoi de puterile europene.

Elit - Gustul Desăvârșit

Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagrații din istoria continentului european.

Cel de al treilea eveniment este ZIUA EUROPEI – ‘Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie’.

Fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene de astăzi.

Ziua Europei

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi GermaZiua Europeinia, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state.

Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre.

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România, şi ulterior Croaţia.

Printre evenimentele de diplomaţie publică şi culturală care au loc cu acest prilej se numără manifestările comune organizate sub egida preşedinţiei Uniunii Europene: mese rotunde, expoziţii de carte şi fotografii, proiecţii de filme artistice şi documentare, distribuirea de materiale promoţionale despre ţările europene. Acţiunile dedicate sărbătoririi acestei Zile europene continuă pe tot parcursul lunii mai.

Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii UE. Poate fi definită, astfel, ca ziua cetăţenilor unei ‘Europe Unite’, care s-a construit de-a lungul deceniilor ca o unitate în diversitate.

9 mai referat – zi cu triplă semnificaţie pentru poporul român 

Ziua de 9 mai are pentru poporului român o triplă semnificaţie. Pe lângă Ziua Independenţei proclamată în 1877, românii sărbătoresc Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945, dar şi Ziua Europei.

În evoluţia multimilenară a poporului român, evenimentele de la 9 mai 1877 şi 9 mai 1945, precum şi Ziua Europei se înscriu ca momente glorioase ale luptei românilor pentru libertate, unitate şi independenţă. Sărbătorirea zilei de 9 mai este pentru poporul nostru un prilej de îndreptare a gândurilor pline de recunoştinţă către generaţiile de luptători şi eroi pentru dreptate socială, libertate, unitate şi independenţă.

9 Mai 1877 – moment de cotitură în istoria poporului român

Apărarea independenţei şi a libertăţii patriei a reprezentat din totdeauna o valoare supremă pentru poporul nostru. Pentru aceasta, înaintaşii noştri au purtat grele bătălii începând din epoca veche, continuând cu epoca medie, modernă şi contemporană, împotriva năvălitorilor străini, a regatelor şi imperiilor vremii. Inaugurând epoca modernă, secolul revoluţiilor (1784-1878) a descătuşat energiile poporului român, asigurând depăşirea tuturor obstacolelor ridicate de cercurile ultraconservatoare externe. Înaintând pe calea deschisă de răscoalele şi revoluţiile din 1784, 1821, 1848-1849, naţiunea română a realizat, prin actul energic din ianuarie 1859, Unirea Moldovei cu Muntenia şi a pus bazele statului său modern- România- sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Urmărind cu atenţie ridicarea la luptă a popoarelor balcanice: Serbia, Muntenegru, Bosnia, Herţegovina şi Bulgaria, împotriva Imperiului Otoman, dorinţele de revanşă ale Rusiei ţariste, reprezentanţi ai guvernului României au avut o întrevedere cu  reprezentanţi ai guvernului Rusiei ţariste, la data de 29 septembrie/11octombrie 1876, la Livadia în Crimeea. Partea română a acceptat, în principiu, trecerea armatei ruse prin teritoriul României (pe baza unei convenţii care s-a semnat în 1877) în cazul unui război ruso-turc.

Al doilea pas s-a făcut la data de 4/16 aprilie 1877, prin semnarea la Bucureşti a Convenţiei româno-ruse, prin care se accepta trecerea pe teritoriul României a armatei ruse spre Balcani. Cu acest prilej,  Guvernul Rusiei se angaja să apere integritatea teritorială a ţării noastre şi să respecte drepturile şi rânduielele politice ale Statului Român.

Guvernul României a declarat mobilizarea generală, la data de 6/18 aprilie 1877,  aducând sub arme 120.000 de oameni, dintre care 58.700 făceau parte din armata de operativă. Conform înţelegerii, Trupele române au ocupat poziţii de apărare pe Dunăre. La data de 10/22 aprilie 1877 s-au întrerupt relaţiile diplomatice dintre România şi Turcia. În ziua de 11/23 aprilie 1877, armata Rusiei a trecut frontiera României. În ziua de 12/24 aprilie 1877, Rusia a declarat război Turciei. Armata turcă aripostat la 21 aprilie/3 mai, bombardând cu artileria oraşul Brăila, iar la 26 aprilie/8 mai localităţile Calafat, Bechet, Olteniţa şi Călăraşi. În aceeaşi zi, artileria română a răspuns bombardamentului turc bombardând fortăreaţa Vidin.

În zilele de 28/29 aprilie-10/11mai, Parlamentul României a adoptat o moţiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. După numeroase iniţiative economice, diplomatice şi de apărare, menite a consolida statul modern, Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat la data de 9 mai 1877, printr-un act legitim de voinţă şi autodeterminare naţională, independenţa de stat a României, de la care se împlinesc anul acesta 134 de ani. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, interpelat de deputatul Nicolae Merfe, a declarat în faţa adunării: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare…, suntem o naţiune liberă şi independentă”. O interpelare asemănătoare a venit şi de la Senat, în ziua de 10 mai din partea senatorului Alexandru Orăscu, la care Mihail Kogălniceanu a dat un răspuns asemănător celui de la Cameră: „Declarăm dar, că de aici încolo ne aşteptăm la o viaţă independentă, la o viaţă de sine stătătoare…”

Proclamarea independenţei a fost salutată cu entuziasm de toţi locuitorii ţării şi de românii din provinciile istorice aflate încă sub dominaţie străină. Adeziunea largă, de masă, la actul din 9 mai 1877, care însemna realizarea unuia dintre idealurile fundamentale urmărite prin secole de înaintaşi, a stat la temelia sprijinului neprecupeţit acordat de întreaga noastră naţiune oştirii române, angajate în războiul menit să consacre independenţa deplină a ţării. Din prima, până în ultima zi a confruntărilor, populaţia a contribuit masiv, prin ofrande în bani, alimente, obiecte de îmbrăcăminte, medicamente, furaje şi alte bunuri, la înzestrarea, echiparea şi întreţinerea unităţilor operaţionale. Numeroşi locuitori s-au oferit să participe, ca voluntari, la marile bătălii desfăşurate în sudul Dunării. Toate aceste aspecte au conferit, de la început, războiului din 1877-1878 un caracter popular şi naţional, asigurând oştirii, pe lângă sprijinul material, un însufleţitor suport moral.

După insuccesele armatei ruse, în cele două bătălii de la Plevna, din datele de 8 şi 18 iulie 1877, Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti, a adresat o telegramă principelui Carol I, care se afla la Poiana Marele, judeţul Dolj (la Cartierul General al Armatei Române) cerându-i cu insistenţă să treacă armata română peste Dunăre, în Bulgaria. La data de 19/31 iulie 1877, primele unităţi ale armatei române au trecut Dunărea şi au luat în primire podul de vase de la Zimnicea-Şiştov. În ziua de 10/22 august 1877, unităţi ale armatei române din Divizia a 4-a au primit “botezul focului” în faţa Plevnei. La data de 27 august/8 septembrie 1877, s-a desfăşurat primul atac românesc al Regimentului 13 Dorobanţi Vaslui/Iaşi, în direcţia redutei Griviţa din sistemul de apărare a Plevnei, cucerindu-se o poziţie întărită în faţa redutei.

În ziua de 30 august/11 septembrie 1877 (ziua onomastică al ţarului Rusiei,Alexandru), s-a desfăşurat a treia bătălie de la Plevna, una din cele mai mari bătălii ale războiului. După o eroică încleştare, trupele române au ocupat puternica redută Griviţa 1. Au căzut în luptă aproape 800 de soldaţi, în frunte cu bravii ofiţeri, maiorul Gheorghe Şonţu, căpitan Valter Mărăcineanu şi alţi ofiţeri.. Nereuşindu-se să se ocupe cetatea Plevna, se hotărăşte prelungirea asediului ei şi se scoate din luptă cetatea Rahova în zilele de 7/19 noiembrie-9/21 noiembrie 1877, remarcându-se în lupte ostaşii din Detaşamentul Slăniceanu. Dintre ofiţerii căzuţi în lupte reţinem pe maiorii C. Ene şi Dimitrie Giurăscu. În ziua de 28 noiembrie/10 decembrie 1877, trupele române au cucerit puternicele redute de la Opanez, obligând pe generalul Osman-paşa să capituleze cu cei 45.000 de ostaşi turci.

De la data de 1 decembrie 1877, trupele române s-au îndreptat spre cetatea medievală Vidin, cucerind rând pe rând avanposturile sale Smârdan, Tatargic, Inova, Novoselce, Belogradcic şi apoi Vidinul. În ziua de 23 ianuarie/4 februarie 1878 s-a semnat armistiţiul în războiul ruso-româno-turc. Tratatul de pace ruso-turc, din 19 februarie/3 martie 1878, de la San Ştefano, stipula recunoaşterea independenţei României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului şi autonomia Bulgariei. Dobrogea era cedată Rusiei, care-şi rezerva dreptul s-o schimbe “cu partea Basarabiei cedată României prin Tratatul de pace de la Paris la 1856, după războiul rus şi coaliţia europeană din 1853-1856 ”. În perioada 1 iunie/1 iulie 1878 s-a desfăşurat Congresul internaţional de la Berlin: s-a recunoscut independenţa de stat a României şi drepturile ei asupra Dobrogei, teritoriu străvechi românesc, iar judeţele Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei (retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856) au fost încorporate din nou în Imperiul ţarist.

Armata Română a pierdut pe teritoriul Bulgariei 10.000 de oameni, care au semnat cu viaţa lor actul independenţei de stat a României. În ziua de 8/20 octombrie 1878, armata română victorioasă şi-a făcut intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei. În formaţia de defilare s-au aflat şi ostaşii prahoveni din Batalionul 2 Vânători (Infanterie), Regimentul 7 Dorobanţi Prahova/Dâmboviţa şi Regimentul 4 Călăraşi.

Moment de cotitură în istoria poporului român, proclamarea independenţei, consacrată pe câmpurile de bătălie şi apoi recunoscută pe plan internaţional a deschis perspective favorabile dezvoltării în ritm susţinut a societăţii româneşti. Cucerirea independenţei a pregătit condiţiile pentru reîntregirea ţării, prin marele act istoric al Marii Uniri din anul 1918.

9 mai 1945 – încheierea celui de al doilea război mondial în Europa 

Către sfârşitul primei decade a lunii mai 1945, sutelor de mii de combatanţi din armatele  participante la bătălia pentru înfrângerea fascismului german, aflaţi în primele linii în Podişul Boemiei, pe Elba, în zonele Linz sau Graz, din zonele muntoase ale Austriei, le-a fost dat, în sfârşit, să trăiască momente înălţătoare prin liniştea lor bruscă, ieşită parcă din obişnuinţa omenească. În noaptea de 8 spre 9 mai, la ora 2.00, în cartierul berlinez Karlshorst, căpeteniile celui de-al treilea Reich au semnat actul capitulării necondiţionate în faţa reprezentanţilor principalelor puteri aliate. În mod oficial, cel de-al doilea război mondial în Europa luase sfârşit prin strălucita victorie a Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste. Pe cea mai mare parte a frontului au amuţit tunurile şi mitralierele, încetând exploziile infernale. Doar în sectoarele în care acţionau trupele sovietice şi române, în Podişul Boemiei, luptele au mai durat câteva zile, până la 12 mai, datorită refuzului de a depune armele, de către o gruparea germană din această zonă.

Marea victorie asupra fascismului din mai 1945, a găsit armata română în prima linie, alături de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Prin mobilizarea întregului său potenţial material şi uman, prin jertfele date pe câmpurile de luptă, poporul român şi-a înscris numele la loc de cinste, în cronica războiului, el aducându-şi o contribuţie de preţ la salvarea civilizaţiei umane, grav ameninţate de puterea nazistă. Prin mutarea, aproape instantanee, cu câteva sute de km. a frontului până către graniţele Bulgariei, Iugoslaviei şi Ungariei, Înaltul Comandament al Wehrmachtului s-a văzut nevoit să abandoneze spaţiul balcanic, Germania fiind ameninţată direct şi dinspre sud-est. Ostaşii români s-au bătut apoi cu îndârjire, în cooperare cu trupele sovietice din compunerea Fronturilor 2 şi 3 Ucrainean, pentru desăvârşirea eliberării teritoriului naţional de sub ocupaţia horthysto-hitleristă şi mai departe pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală. Suma totală a efectivelor române participante în luptele pentru înfrângerea fascismului a depăşit 540.000 de oameni, iar tributul de sânge plătit de cele două armate române (Armata 1-a şi Armata 4-a), care s-au găsit aproape tot timpul în ofensivă, mărind de regulă pierderile, s-a ridicat la aproape 170.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi. Ostaşii noştri s-au bătut cu trupele hitleriste şi horthyste timp de 260 de zile (din august 1944 până în mai 1945), au luat pieptiş 20 de masive muntoase mai importante, au forţat 12 cursuri de ape, au eliberat mai mult de 8717 localităţi şi alte puncte populate din România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria, dintre care 53 oraşe. Trupele române combatante au distrus sau capturat însemnate cantităţi de muniţii, armament, tehnică de luptă, au capturat 120.000 de prizonieri şi circa 20.000 de militari ucişi în luptă. În total, Armata română a scos din luptă valoarea a 14 divizii germane şi ungare, din acea vreme. Faptele de arme, de cutezanţă, eroism şi pricepere ostăşească săvârşite de militarii români pe frontul antihitlerist au fost evidenţiate în numeroasele ordine de zi pe care le-au dat ministrul de război, comandanţii de armate, de corpuri de armată şi de divizii în timpul războiului.

Demn de subliniat este şi faptul că participarea României la înfrângerea inamicului s-a sprijinit exclusiv pe resursele economice şi financiare ale ţării noastre, fapt aproape singular în rândurile statelor mijlocii şi mici, componente ale coaliţiei antihitleriste. Întreaga armată română care a acţionat pe frontul antifascist a fost înzestrată şi aprovizionată prin eforturile poporului român, cheltuielile economico-financiare ale statului român în perioada războiului antihitlerist trecând cu mult peste un miliard de dolari (valută a anului 1938).

Acţiunea militară a României desfăşurată în cadrul coaliţiei antihitleriste a adus şi importante beneficii strategice şi operativ tactice, grăbind victoria asupra armatei naziste. Comparativ cu aportul altor state ale Naţiunilor Unite participante la război, contribuţia României la obţinerea marii biruinţe de la 9 mai 1945 se situează la un loc de frunte, pe care l-au definit ca atare personalităţi politice şi militare din ţările aliate.

Cu toate acestea, statutul internaţional al României la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, a fost fixat practic (nedrept), prin aşa-zisa Convenţie de armistiţiu semnată la Moscova la 12 septembrie 1944 şi „înţelegerile” convenite în capitala sovietică, în octombrie acelaşi an, între I.V.Stalin şi W. Churchill privind delimitarea sferelor de influenţă în Europa centrală, de est şi de sud. La Paris, în pofida aportului ei considerabil- militar, economic şi uman- la marea victorie aliată din mai 1945, România a fost tratată ca un stat învins, clauzele teritoriale, politice, economice şi militare fiind oneroase. Tratatul de pace cu România, semnat la 10 februarie 1947, nu a recunoscut cobeligeranţa ţării noastre din anii 1944-1945, fapt ce a constituit o mare nedreptate săvârşită faţă de poporul român. Omagierea ostaşilor care şi-au dat viaţa pentru înfrângerea fascismului, trezeşte cele mai alese sentimente în rândurile oştirii şi a populaţiei civile, care iartă, dar nu uită jertfele bunicilor şi părinţilor noştri pentru apărarea pământului strămoşesc.

9 mai – Ziua Europei

După încheierea celui de al doilea război mondial o seamă de personalităţi ale vieţii politice europene au fost preocupate de crearea unor instituţii pentru apărarea păcii şi prevenirea unor noi războaie. În anul 1950, din iniţiativa lui Jean Monett şi a lui Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franţei, s-au pus bazele colaborării cu cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, în spiritul înţelegerii şi al bunei colaborări între Franţa şi Germania şi cu celelalte popoare europene.

Anul 1957 a constituit alt punct de referinţă pentru colaborarea politică, economică şi culturală între Franţa, Germania, Italia, Belgia şi Luxemburg, în baza înţelegerii de la Bruxelles. În anul 1968 numărul statelor membre ale Uniunii Europene au crescut la 15, iar în anul 2004 la 25 state, conform summit-ului de la Mastrich.

România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, în ianuarie 2007, în Uniunea Europeană, numărul statelor Uniunii Europene crescând la 27, iar ulterior la 28, după aderarea Croației.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel: Se dă de pomană pentru sufletele celor morţi, apar licuricii şi nu mai cântă cucul

Publicat

în

Obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel • Tradiţii de Sfântul Petru • Superstiţii de Sfântul Pavel • Moşii de SÂNPETRU

Sfinţii apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în fiecare an în data de 29 iunie. Această zi, denumită popular SânPetru de Vară, aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. În popor, ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinţii Petru şi Pavel, marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului. Cei doi apostoli sunt pomeniţi împreună pentru ca au murit în aceeaşi zi, a anului 67.

Citește și: mesaje de Sfinții Petru și Pavel

Potrivit datinilor populare româneşti, unele dintre ele pitoreşti şi chiar nostime, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.

Elit - Gustul Desăvârșit

Apar licuricii

Se zice că, atunci când SFÂNTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Moşii de SÂNPETRU

În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.

Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de SÂNPETRU

De ziua Moşilor de SÂNPETRU sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.  Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.

Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de SÂNPETRU şi marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.

Fiind pus mai mare peste încăperile Raiului, SÂNPETRU împarte hrana animalelor sălbatice – şi mai ales lupilor, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor”, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin primejdioasă pentru oameni şi ogoare.

Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Petru şi Pavel ? Români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel

Se spune că, în ziua SFINŢIIlor PETRU ŞI PAVEL, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere pana în această zi. Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase. Şi despre cuci se spune că se transformă în şoimi în această zi, ei revenind la forma lor originala în ziua Bunei Vestiri. SÂNPETRU este cel mai cunoscut din calendarele populare româneşti, el neavând un număr fix de zile de post şi fiind vestit de către apariţia licuricilor şi tăcerea cucilor.

În tradiţia populară, SÂNPETRU apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene ) SÂNPETRU poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. SÂNPETRU este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut  „sfânt” al calendarului popular.

Celor peste 260.000 de români,  ce îşi serbează onomastica în această zi de sărbătoare, le urăm fericire, multă sănătate şi voie bună!

Salvează

Salvează

Salvează


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Mesaje de Sfinţii Petru și Pavel 2022. Urează-le un călduros ”La mulți ani” celor apropiați

Publicat

în

MESAJE de SFANTUL PETRU si PAVEL 2022 • SMS-uri de „la mulţi ani” de Sfinţii  Apostoli Petru şi Pavel • Urări și felicitări de onomastică frumoase de Sfântul Petru și Pavel.

Texte cu mesaje haiose de Sf. Petru și Pavel. Urări amuzante și hazlii pe care le puteți transmite tuturor celor care poartă numele de Petre, Petru, Petruț, Petrică, Petrișor, Petruța, Pavel, Paul, Paula sau Petronela.

Biserica ortodoxă îi sărbătorește în fiecare an, pe 29 iunie, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Un călduros ”La mulți ani” le puteți transmite tuturor celor care poartă numele de Petre, Petru, Petruț, Petrică, Petrișor, Petruța, Pavel, Paul, Paula sau Petronela. ziarulunirea.ro vă prezintă câteva exemple de mesaje de Sfântul Petru și Pavel.

MESAJE SF PETRU: Azi, de ziua numelui, iți urez si eu sa fii iubit(a) si sa ai parte de tot ce iți dorești. La mulți ani!

Elit - Gustul Desăvârșit

MESAJE LA MULȚI ANI: Iți doresc o ora de liniște, o zi de pace, o săptămâna de soare, un an de iubire, un veac de sănătate si un mileniu de bani. La Mulți Ani!

Cineva acolo sus te iubește… cineva aici jos tine tare mult la tine. La mulți ani!

Cu ocazia zilei de nume, iți doresc un munte de sănătate, o mare de iubire si un ocean de fericire!

La mulți ani si mult noroc in aceasta zi speciala. Iți dorim sa ti se îndeplinească toate dorințele. Sănătate si numai bucurii!

Cu ocazia zilei Sfințișorului tău, iți doresc o ora de liniște, o zi senina, o săptămâna de bucurii, o luna de împliniri, un an de prosperitate, un veac de sănătate, fericire si iubire. La mulți ani!

 Sa ai parte de sănătate, multe realizări si sa te bucuri de aceasta zi frumoasa mereu! La mulți ani, de ziua numelui!

Cu ocazia sărbătorii zilei tale de nume, iți doresc multa sănătate, fericire si tot binele din lume si sa ai parte numai de zile senine si însorite!

De ziua numelui tău iți doresc sa ai o zi superba si un an plin de realizări. La mulți ani încununați de succes!

Cu ocazia sărbătoririi numelui primiți un călduros „La mulți ani”, multa sănătate multe realizări si tot ce va doriți lângă cei dragi.

 Sa ai parte de sănătate, multe realizări si sa te bucuri de aceasta zi frumoasa mereu! La mulți ani, de ziua numelui!

La mulți ani! Sfântul Petru/Pavel sa te călăuzească mereu!

De ziua numelui tău, iți doresc tot binele din lume, noroc, fericire si sănătate si sa ti se îndeplinească toate dorințele pe care o sa ti le pui. La mulți ani!

Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea si spiritul acestei zile sa te însoțească pretutindeni. Iți doresc o zi de Sf. Petru/Pavel cat mai frumoasa!

E o zi când sufletul învinge orice urma de tristețe, când tot ce a fost greu ti se pare ușor. Este ziua numelui tău! La Mulți Ani!

Cu ocazia Sfinților Petru si Pavel va urez sănătate, fericire si multe realizări profesionale. La mulți ani!

Felicitări cu ocazia acestei zile. Iți urez sa fii mereu sănătos, energic si plin de bucurie. La mulți ani!

De Sf. Petru si Pavel iți trimit cele mai calde urâri de sănătate, fericire si noroc. La mulți ani!

Iți doresc sa zâmbești. Pentru ca atunci totul va fi bine si vei găsi puterea sa răzbați peste orice greutăți. La mulți ani, de Sfinții Petru si Pavel!

Fie ca Dumnezeu sa decoreze fiecare raza de soare care ajunge la tine cu succes, fericire si prosperitate. La mulți ani!

 Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea si spiritul acestei zile sa te însoțească pretutindeni. Iți doresc o zi de Sf. Petru/Pavel cat mai frumoasa!

Iți doresc ca de ziua numelui tău sa ti se împlinească toate dorințele, sa fii fericit, iubit, sa ai parte numai de raze de soare in viată si iți urez un sincer La Mulți Ani!

Fie ca din aceasta zi sfântă, in drumul lin al vieții tale sa răsară mereu cate-o raza de soare care sa-ti aducă fericire si bucurie. Multa sănătate! La mulți ani!

Iți doresc sa ai parte de o zi de nume minunata si sa știi ca ești si vei fi mereu iubit/a de toți prietenii tai. Cu drag, …

Iți urez La mulți ani, pentru ca porți acest nume si fie ca Sfântul Petru/Pavel pe care li reprezinți, sa-si coboare ochii asupra ta si sa iți dăruiască fericirea dorita si liniștea interioara.

Sfântul căruia ii porți numele sa te ocrotească in fiecare zi. La mulți ani cu împliniri si momente frumoase in viitor!

Fie ca aceasta zi sa-ti deschidă poarta unui viitor plin de succese, Dumnezeu sa-ti dea un curcubeu la fiecare furtuna, un zâmbet la fiecare lacrima, sănătate, împliniri si multa iubire! La mulți ani!

Draga Pavel, de ziua numelui tău iți doresc sa ramai mereu așa cum ești acum, un prieten bun, de nădejde, haios si cu picioarele pe pământ. La mulți ani!

La Mulți Ani, sa ai sănătate beton, sa ai o zi buna si sa n-ai noroc de ghinion!

Un cer albastru fără nori, in calea ta sa fie,

Sa ai in viată numai flori, noroc si bucurie!

La Mulți Ani!

Un ocean de sănătate,

Un munte de noroc,

Un camion cu bani,

Si un sincer: „La mulți ani, Petrica!”

MESAJE LA MULȚI ANI: Un zâmbet are puterea de a îndrepta totul si de a umple totul de lumina. Sper sa ai parte de cat mai multe zâmbete in viată…La Mulți Ani!

Citește și: cele mai frumoase mesaje de Crăciun și  mesaje de anul nou

Mesaje de Sfinții Petru și Pavel haioase. Texte cu mesaje amuzante și hazlii de Sf. Petru și Pavel

„Pentru ca astăzi este o zi specială pentru tine, mă alătur şi eu celor ce-ţi doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, satisfacţii şi multă sănătate. La mulţi ani, de Sfânţii Petru şi Pavel!

Căţeluş cu părul creţ, să ai Jeep-ul în coteţ, şi o vilă cu piscină, Cindy Crowford ca vecină, o lopată pentru bani, sănătate, la mulţi ani!

Dau şi eu un mesaj simpatic şi nu sun pentru că nu am bani, în ziua în care şi soarele se scoală noaptea să îţi ureze La mulţi ani!

E ziua ta şi nu ştiu cum să-mi stăpânesc euforia să îţi urez La mulţi ani şi să trăieşti câţi kilometri de autostradă are România!

La mulţi ani! Eşti o fiinţă atât de drăguţă, politicoasă, frumoasă, sinceră, spirituală şi unică pe această lume. Primeşte urările mele de bine şi aceste minciuni nevinovate.

La mulţi ani plini de fericire şi împliniri! Să te pupe norocul şi să ai numai zâmbete şi soare în calea ta!

La mulţi ani, să ai o sănătate beton, să ai o zi bună şi să n-ai noroc de ghinion!

Lumea toată-i trecătoare, oamenii se trec şi mor, tu eşti nemuritoare, La mulţi ani şi mult umor!

Să trăieşti o mie de ani şi încă o viaţă, să petrecem, să bem până dimineaţă.

Sub tavan de stele, Şi cu bani şi fără bani, Într-un miez frumos de noapte, lumea-ţi spune La mulţi ani!

Un simplu La mulţi ani plin de nobleţe, acum că m-am debranşat şi gândesc la rece!

„Cu ocazia sărbătoririi numelui primiţi un călduros „La mulţi ani”, multă sănătate multe realizări şi tot ce vă doriţi lângă cei dragi”

La mulţi ani şi fie ca Sfânţii Petru şi Pavel să te călăuzească mereu!

„Zâmbeşte şi s-aveţi parte de toată distracţia şi emoţia specifică acestei zile, iar întreaga zi să vă fie binecuvântată cu fericire, bucurie, raze de soare şi prietenie.”

„Felicitări cu ocazia aceastei zile. Îţi urez să fii mereu sănătos, energic şi plin de bucurie. La mulţi ani, Petrică!”

„Îţi urez “La mulţi ani” pentru că porţi acest nume, şi fie ca Sfântul Petru, pe care îl reprezinţi, să-şi coboare ochii asupra ta şi să îţi dăruiască fericirea dorită şi numai bucurii şi linişte interioară”

„La mulţi ani cu veselie / Sănătate pe vecie / Casa plină de bucate / Dragoste pe săturate / Bani la greu / Noroc cu carul / La mulţi ani şi sus paharul!!”

La Mulţi Ani, Pavele, şi sper să se spargă conducta fericirii pe strada vieţii tale!

Cu ocazia zilei Sfântului tău, îţi doresc o oră de linişte, o zi senină, o săptămână de bucurii, o lună de împliniri, un an de prosperitate, un veac de sănătate, fericire şi iubire. La mulţi ani!

La mulţi ani şi fie ca Sfânţii Petru şi Pavel să te călăuzească mereu!

„Dragă Pătru, de ziua numelui tău îţi dorim un sincer “LA MULŢI ANI” să ai parte de mulţi bani, sănătate şi voie bună. Petrecere frumoasă alături de cei dragi!

„Felicitări cu ocazia acestei zile, îţi urez să fii mereu sănătos, energic şi plin de bucurie. La mulţi ani, Petrişor!”

De ziua numelui tău, îţi doresc tot binele din lume, noroc, fericire, sănătate şi să ţi se îndeplinească toate dorinţele. La mulţi ani!

„Fie ca această zi să-şi deschidă poarta unui viitor plin de succese şi realizări. Sfântul Pavel al cărui nume îl porţi să te ocrotească şi să te călăuzească mereu. La Mulţi Ani!”

„Să fii mereu tânăr şi cu acelaşi spirit vesel. Viaţa să-ţi ofere clipe minunate şi bucurii nemaiîntâlnite. La mulţi ani fericiţi!”

„În zi de mare sărbătoare a Ortodoxiei, pentru că porţi numele Sfântului Petru, îţi urez multă sănătate şi fericire.

„Fie ca Dumnezeu să decoreze fiecare rază de soare care ajunge la tine cu succes, fericire şi prosperitate. La mulţi ani, Pătruţ!”

„Zâmbeşte şi s-aveţi parte de toată distracţia şi emoţia specifică acestei zile, iar întreaga zi să vă fie binecuvântată cu fericire, bucurie, raze de lumină şi sănătate. La munţi ani”

„Fie ca începând cu această zi toate necazurile să te ocolească, dragostea la tine în suflet să poposească fără să mai plece, să ai doar zile însorite şi pline de bucurie. La muţi ani!”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Mesaje de Sfinţii Petru şi Pavel 2022. URARI și FELICITARI pe care le poți trimite sărbătoriților

Publicat

în

Mesaje de Sfinţii Petru şi Pavel 2022. URARI și FELICITARI pe care le poți trimite sărbătoriților

În ziua de 29 iunie, credincioșii îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. ziarulunirea.ro vă pune la dispoziție câteva idei de mesaje pe care le puteţi trimite atât membrilor familiei care își sărbătoresc onomastica, cât și cunoștințelor și prietenilor apropiați.

Mesaje aniversare de Sfinții Apostoli Petru și Pavel

„Sființi Apostoli Petru și Pavel să te ocrotească,visele să-ți împlinească,să ai parte de iubire,mult noroc și fericire! La mulți ani!”

„Îți doresc o oră de liniște, o zi de pace, o săptămînă de soare, un an de iubire, un veac de sănatate și un mileniu de fericire.La Mulți Ani!”

Elit - Gustul Desăvârșit

„Cu ocazia sărbatoririi numelui primiți un calduros „La mulți ani”, multă sănătate multe realizări și tot ce vă doriți langă cei dragi.”

„E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristețe, când tot ce a fost greu ți se pare ușor. Este ziua numelui tău! La Mulți Ani!”

„Fie ca aceasta zi să-ți dechidă poarta unui viitor plin de succese,realiări și împliniri.La mulți ani!”

În această zi de sărbatoare,Dumnezeu să-ți dea un curcubeu la fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, sănătate, împliniri și multă iubire! La mulți ani!”

„Fie ca din această zi sfântă, in drumul lin al vieții tale să răsară mereu câte o rază de soare care să-ți aducă fericire și bucurie. La mulți ani!”

„Cu ocazia sărbătoririi numelui primiţi un călduros „La mulţi ani”, multă sănătate multe realizări şi tot ce vă doriţi lângă cei dragi.”

Mesaje de Petru și Pavel

„Îţi urez o zi a numelui luminoasă precum o zi de vară, la fel de fericită precum cântecul privighetorii şi la fel de frumoasă precum o grădină plină cu flori.La mulţi ani!”

„Fie ca Dumnezeu să decoreze fiecare rază de soare care ajunge la tine cu succes, fericire şi prosperitate. La mulţi ani!”

„Un ocean de sănătate, Un munte de noroc, Un camion cu bani, Şi un sincer: „La mulţi ani Petrică!”

„Pentru că astăzi este o zi specială pentru tine, mă alătur şi eu celor ce-ţi doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, satisfacţii, multă sănătate, şi Dumnezeu să te călăuzească cum este mai bine pentru tine! La mulți ani!”

„Ne gândim cu toţii la tine şi pentru că astăzi este o zi specială îţi urăm un sincer. La mulţi ani!”

„E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristețe, când tot ce a fost greu ți se pare ușor. Este ziua numelui tău! La Mulți Ani, Petre/Petru/Petruț/Petrică/Petrișor/Petruța/Pavel/Paul/Paula/Petronela!”

„Să-ți dea Domnul sănătate, judecată înteleaptă, viată lungă pămantească, ce dorești să se împlinească!La mulți ani!

La mulți ani de Sfinții Petru și Pavel

„La mulți ani și mult noroc în această zi specială. Iți dorim să-ți se îndeplinească toate dorințele. Sănătate și numai bucurii!”

„Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea și spiritul acestei zile să te însoțească pretutindeni. Iți doresc o zi de Sf. Petru/Pavel cat mai frumoasă!”

„Sfântul căruia îi porți numele să te ocrotească în fiecare zi. La mulți ani cu împliniri și momente frumoase în viitor!”

„De ziua numelui tău, îți doresc ca toate lucrurile bune și frumoase să te copleșască în calea ta către fericire.La mulți ani!”

„Dacă toată lumea îți dorește ca această zi sa fie una minunată,eu îți urez ca toate zilele ce urmează să fie pline de bucurii și realizări care să îți umple sufletul de voie bună.La mulți ani de Sf. Peru și Pavel!”

Urări de Sfinții Petru și Pavel

„Sfinții Apostoli Petru și Pavel să te ocrotească, visele să-ți împlinească,să ai parte de iubire,mult noroc și fericire! La mulți ani!”

„Fie ca din această zi sfântă, în drumul lin al vieții tale să răsară mereu câte-o rază de soare care să-ți aducă fericire și bucurie. La mulți ani de Sfinții Apostoli Pavel și Petru!”

„Îți doresc ca de ziua numelui tău să-ți se împlinească toate dorințele, să fi fericit, iubit, să-ai parte numai de bucurii în viață și îți urez un sincer La Mulți Ani!”

„Azi, de ziua numelui, îți urez si eu să fii iubit(a) și să-ai parte de tot ce îți dorești. La multi ani!”

„E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristețe, când tot ce a fost greu ți se pare ușor. Este ziua numelui tău! La Mulți Ani!”

„De ziua numelui tău iți doresc să-ai o zi superbă și un an plin de realizări. La mulți ani încununați de succes!”

„Îți doresc să-ai parte de o zi de nume minunată și sa știi ca ești și vei fi mereu iubit/a de toți prietenii tăi. Cu drag, „

„La Mulți Ani, să-ai sănătate beton, să-ai o zi bună și să n-ai noroc de ghinion!”

„Să-ai parte de sănătate, multe realizări și să te bucuri de această zi frumoasă mereu! La mulți ani, de ziua numelui!”

Felicitări de la mulți ani de Sfinții Petru și Pavel

„Fie vreme bună, fie vreme rea, te cinstim cum meriți, că e ziua ta!”

„Toate florile pe care le primești azi în dar să fie cele mai rele lucruri pe care ți le dă cineva de ziua ta!”

„Draga Paul, de ziua numelui tău îți doresc să ramai mereu așa cum ești acum, un prieten bun, de nădejde, haios si cu picioarele pe pământ! La mulți ani!”

„Foaie verde izmă creață, s-ai in cont numai verdeață, cu bascula să cari banci, să ai sănătate de beton și trei iahturi în șopron. La mulți ani Pavel!”

„Îți doresc să zâmbești. Pentru că atunci totul va fi bine și vei găsi puterea să răzbați peste orice greutăți. La multi ani,de Sfinții Petru si Pavel!”

„De toți ai fost tu azi numit, în lăcaș Sfânt chiar pomenit! Mă lipesc gingaș și eu, dorindu-ți bine mereu. Numele ce-l porți de Sfânt, poartă-l cu mandrie multă! Să-ți dea putere și tărie, ani sănătoși și bucurie! Un înger păzitor îți doresc eu tie!”

„Nu suspina când greul vieții te apasă și nici nu plânge de al tău destin, căci după întristare viața-i mai frumoasă, așa cum după ploaie ceru-i mai senin! La Mulți Ani!”

Mesaje pentru sărbtătoriții de Sfinții Petru și Pavel

„Să ai parte de sănătate, multe realizări și să te bucuri de această zi frumoasă mereu! La mulți ani, de ziua numelui!”

„Sfântul căruia îi porți numele să te ocrotească în fiecare zi. La mulți ani cu împliniri si momente frumoase în viitor!”

„Bucură-te de această zi la fel de frumoasă ca tine și numele tău și zâmbește!”

„De ziua ta, îți doresc să stralucești de fericire, să ai sănătate din belșug, iubire căci este cel mai frumos sentiment din lume. Pace și liniște alături de cei dragi.La mulți ani!”

„Soarele să-ți însenineze chipul azi, când tu ești cea mai împortantă floare! La mulți ani frumoși și sănătoși! O zi minunată!”

„Felicitări cu ocazia acestei zile. Îți urez să fii mereu sănătos, energic și plin de bucurie. La mulți ani!”

” Fie ca Sfantul Petru/Pavel în acastă zi Sfântă să-și coboare ochii asupra ta și să îți daruiască fericirea dorită! La Multi Ani !”

„Hai noroc și voie bună,să petrecem împreună,că astăzi este o zi mare și motiv de sărbătoare.La mulți ani!”

„Îți doresc astăzi, Petrică, ca toate dorințele și visele, chiar și cele mai nebunatice, să se adeverească, ca tu să poți fi fericit fără sfârșit în lumea asta! La mulți ani!”

„Petronela/Paula,natura te-a sculptat ideală.Îți doresc să vezi numai fericire în vița ta,să auzi doar muzica dragostei și tandreței și să guști din mâncarea spirituală a bucuriei!La mulți ani!”

” Fie ca norocul să meargă cu tine întotdeauna! Să fii fericit nu doar în vise, ci și în realitate! La mulți ani!”

„Este doar un mesaj purat de vant, îti doresc toată bucuria din lume și toata fericirea de pe pamant.La mulți ani!”

” Astazi, fiind o zi frumoasă, și stiind ca-i ziua ta, În parfumul dimineții, Țin a te felicita. Astazi, ziua fericirii, Pentru tine a sosit; Îti doresc in a ta viața, Numai drumul aurit, Flori frumoase, fericire, Sa răsară-n calea ta, Iar acum, te rog, primește, LA MULȚI ANI din partea mea.”

„Cu ocazia aniversari tale eu îți urez multă,multă sănătate , fericire ,dragoste și să iubești așa cum știi tu mai frumos.”

” De ziua ce aștepți în prag/Și de frumosu-ți nume/Eu îți doresc tot ce-i mai bun/Și fericire-n lume ! numele sarbatoritului/ Eu îți doresc tot ce-i mai bine/Și fericire-n lume ! La Mulți Ani!”

Urări de Sfinții Petru și Pavel

„Pentru ca astăzi este o zi specială pentru tine, mă alătur şi eu celor ce-ţi doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, satisfacţii şi multă sănătate. La mulţi ani, de Sfânţii Petru şi Pavel!

E ziua ta şi nu ştiu cum să-mi stăpânesc euforia să îţi urez La mulţi ani şi să trăieşti câţi kilometri de autostradă are România!

La mulţi ani! Eşti o fiinţă atât de drăguţă, politicoasă, frumoasă, sinceră, spirituală şi unică pe această lume. Primeşte urările mele de bine şi aceste minciuni nevinovate.

Să trăieşti o mie de ani şi încă o viaţă, să petrecem, să bem până dimineaţă.

Sub tavan de stele, Şi cu bani şi fără bani, Într-un miez frumos de noapte, lumea-ţi spune La mulţi ani!

Un simplu La mulţi ani plin de nobleţe, acum că m-am debranşat şi gândesc la rece!

„Cu ocazia sărbătoririi numelui primiţi un călduros „La mulţi ani”, multă sănătate multe realizări şi tot ce vă doriţi lângă cei dragi”

La mulţi ani şi fie ca Sfânţii Petru şi Pavel să te călăuzească mereu!

„Zâmbeşte şi s-aveţi parte de toată distracţia şi emoţia specifică acestei zile, iar întreaga zi să vă fie binecuvântată cu fericire, bucurie, raze de soare şi prietenie.”

„Felicitări cu ocazia aceastei zile. Îţi urez să fii mereu sănătos, energic şi plin de bucurie. La mulţi ani, Petrică!”

„Îţi urez “La mulţi ani” pentru că porţi acest nume, şi fie ca Sfântul Petru, pe care îl reprezinţi, să-şi coboare ochii asupra ta şi să îţi dăruiască fericirea dorită şi numai bucurii şi linişte interioară”

„La mulţi ani cu veselie / Sănătate pe vecie / Casa plină de bucate / Dragoste pe săturate / Bani la greu / Noroc cu carul / La mulţi ani şi sus paharul!!”

La Mulţi Ani, Pavele, şi sper să se spargă conducta fericirii pe strada vieţii tale!

Cu ocazia zilei Sfântului tău, îţi doresc o oră de linişte, o zi senină, o săptămână de bucurii, o lună de împliniri, un an de prosperitate, un veac de sănătate, fericire şi iubire. La mulţi ani!

La mulţi ani şi fie ca Sfânţii Petru şi Pavel să te călăuzească mereu!

„Dragă Pătru, de ziua numelui tău îţi dorim un sincer “LA MULŢI ANI” să ai parte de mulţi bani, sănătate şi voie bună. Petrecere frumoasă alături de cei dragi!

Felicitări de Sfinții Petru și Pavel

„Felicitări cu ocazia acestei zile, îţi urez să fii mereu sănătos, energic şi plin de bucurie. La mulţi ani, Petrişor!”

De ziua numelui tău, îţi doresc tot binele din lume, noroc, fericire, sănătate şi să ţi se îndeplinească toate dorinţele. La mulţi ani!

„Fie ca această zi să-şi deschidă poarta unui viitor plin de succese şi realizări. Sfântul Pavel al cărui nume îl porţi să te ocrotească şi să te călăuzească mereu. La Mulţi Ani!”

„Să fii mereu tânăr şi cu acelaşi spirit vesel. Viaţa să-ţi ofere clipe minunate şi bucurii nemaiîntâlnite. La mulţi ani fericiţi!”

„În zi de mare sărbătoare a Ortodoxiei, pentru că porţi numele Sfântului Petru, îţi urez multă sănătate şi fericire.

„Fie ca Dumnezeu să decoreze fiecare rază de soare care ajunge la tine cu succes, fericire şi prosperitate. La mulţi ani, Pătruţ!”

„Zâmbeşte şi s-aveţi parte de toată distracţia şi emoţia specifică acestei zile, iar întreaga zi să vă fie binecuvântată cu fericire, bucurie, raze de lumină şi sănătate. La munţi ani”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare