Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

9 mai – ziua în care s-a născut o personalitate impunătoare a culturii interbelice și a decedat un poet “în sufletul căruia s-au reflectat toate aspirațiile neamului nostru”

Publicat

în

9 mai, ziua în care s-a născut o personalitate impunătoare a culturii interbelice și a murit un poet “în sufletul căruia s-au reflectat toate aspirațiile neamului nostru”

Ziua de 9 mai are dublă semnificație în cultura poporului nostru. Într-o zi de 9 mai, acum 123 de ani, se năștea Lucian Blaga, o personalitate impunătoare a culturii interbelice. Tot pe 9 mai, în urmă cu 100 de ani, se stingea din viață George Coșbuc, poetul “în sufletul căruia s-au reflectat toate aspirațiile neamului nostru”.

Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, în satul Lancrăm din județul Alba, sat ce poartă-n nume „sunetele Iacrimei”. Copilaria sa a stat, după cum el însuși mărturisește, „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”, autodefinindu-se „mut ca o lebădă”, deoarece viitorul poet nu a vorbit până la vârsta de 4 ani.

Electrica Furnizare Discount

Clasele primare le face la Sebeș, după care urmează cursurile liceului „Andrei Șaguna” din Brașov. După studiile de teologie de la Sibiu, Lucian Blaga urmează cursurile Universității din Viena (1917 – 1920), unde studiază filozofia și susține și doctoratul. Reîntors în România reîntregită, este redactor la revistele „Cultura” din Cluj și „Banatul” din Lugoj.

Citește și: 9 mai – Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, 9 mai referat – zi cu triplă semnificaţie pentru poporul român 

În 1926 intră în diplomație, ocupând posturi la legațiile României din Varșovia, Praga, Berna, Viena și Lisabona. În 1939 este profesor de filozofia culturii la Universitatea din Cluj. Din 1948 lucrează la Institutul de Istorie al Academiei Române, filiala Cluj.

Se stinge din viață la 6 mai 1961 și este înmormântat în satul natal, Lancrăm.

Din vasta sa opera fac parte volume de versuri: „Poemele luminii” (1916); „Pașii profetului” (1921); „În marea trecere” (1924); „Laudă somnului” (1929) ; „La cumpăna apelor” (1933); „La curțile dorului” (1938); „Poezii” (ediție definitivă, 1942); „Nebănuitele trepte” (1943); „Poezii” (1962).

Teatru: „Zamolxe” (1921); „Tulburarea apelor” (1923); „Daria”, „Fapta” și „Învierea” (1925); „Meșterul Manole” (1927); „Cruciada copiilor” (1930); „Avram Iancu” (1934); „Arca lui Noe” (1944); „Anton Pann” (1965).

Filozofie. Eseistică. Aforisme. Memorialistică: „Filozofia stilului” (1924); „Cunoașterea luciferică” (1933); „Spațiul mioritic” (1936); „Geneza și sensul culturii” (1937); „Trilogia cunoașterii” (1943); „Trilogia culturii” (1944); „Trilogia valorilor” (1946); „Pietre pentru templul meu” (1919); „Hronicul și cântecul vârstelor” (1945).

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, județul Bistrița-Năsăud – m. 9 mai 1918, București) a fost primul mare poet dat românilor de Transilvania, fiind membru titular al Academiei Române din anul 1916.

Poetul este al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și al Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilaria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa.

Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.

Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii.

În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; atunci are și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice și Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa.

Începe să scrie versuri și activează în societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 – 1881) fiind membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte.

Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 – 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Petofi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seama latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator.

În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la facultatea de Filosofie și Literatură a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limba română.

A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria Greciei vechi, traducere și interpretare de Scrieri alese din Cicero, Teoria și Istoria retoricii la greci și romani, Sintaxa greacă și istoria literaturii latine.

A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând „Fata craiului din cetini”, „Draga mamei”,Dragoste păcurărească”.

Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate („Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Tulnic și Lioara”), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formarea sa.

Anii petrecuţi în redacţia Tribunei sibiene (1887 – 1889) alături de I. Slavici vor culmina cu apariţia poemului Nunta Zamfirei, un poem – spectacol admirabil, care a impresionat chiar şi pe olimpianul Titu Maiorescu.

Spre anul 1889, Tribuna începe să lucreze în pierdere, situaţia ducând la desfiinţarea unor posturi, printre care şi cel al lui Coşbuc. La insistenţele lui I. Slavici, Titu Maiorescu îl cheamă la Bucureşti, unde soseşte pe la mijlocul lunii decembrie 1889.

Venit la Bucureşti, Titu Maiorescu l-a primit în şedinţa Junimii din 23 decembrie 1889, ardeleanul citind, alături de I.L. Caragiale. I se oferă un post de desenator-calculator la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Cușbuc publică la Convorbiri literare poemele La oglindă (1890), alte trei poezii, între care şi Rea de plată (1892). Continuă să publice la Tribuna (Pe lângă boi, Trei, Doamne, şi toţi trei, Cântec), la Lumea ilustrată (Fatma, 1891; Vestitorii primăverii, Noaptea de vară, Vara, Vântul, 1892; Rugăciunea din urmă, 1893).

Demisionează din postul de funcţionar şi este cooptat în colectivul profesorilor asociaţi care elaborau un manual de şcoală intitulat Carte românească de citire. În 1893 îi apare primul volum de versuri, Balade şi idile; editează în colaborare cu I.L. Caragiale şi I. Slavici, revista Vatra (1894). În 1895 s-a căsătorit cu Elena, sora editorului C. Sfetea, şi, în acelaşi an, la Craiova, i s-a născut unicul fiu, Alexandru.

La 28 martie 1902 Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor îl numeşte în postul de şef de birou, creat prin bugetul administraţiei Casei Şcoalelor. Conduce revista Viaţa literară, este numit în postul de referendar în Administraţia Casei Artelor (1906). Din 1907 lucrează intens la traduceri; este numit în postul de şef al Biroului de control al activităţii extraşcolare (1907).

În august 1915 moare Alexandru, fiul poetului, într-un accident de automobil. Coşbuc suportă foarte greu lovitura, se izolează, încetează să mai publice.

La Bucureşti, George Coşbuc a mai făcut parte şi din conducerea revistelor Vatra (1894), Foaie interesantă (1897), Sămănătorul (1901) şi Viaţa literară. Înfiinţată la 1 ianuarie 1894, la Bucureşti, revista Vatra, concepută în descendenţa Daciei literare şi a Tribunei va apărea doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896.

“La 9 mai 1918, poetul George Coşbuc moare la Bucureşti. Ţara pierde un mare poet, în sufletul căruia s-au reflectat toate aspiraţiile neamului nostru …” spunea Bogdan-Duică la înmormântarea ilustrului dispărut. La moartea lui Coşbuc, Nicolae Iorga, cel care afirmase mai demult că “poezia lui Coşbuc este de o virtuozitate extraordinară”, publică un necrolog pe care-l încheie cu următoarele cuvinte: “Cel ce a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanţii din 77, moare fără a fi văzut cu ochii sub steag pe aceia care au onorat din nou sfântul drapel al ţării. Să lăsăm ca asupra frunţii lui palide, acum liniştite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut.”

În ziarul Lumina, din Bucureşti, Liviu Rebreanu publică, la 14 mai 1918, articolul George Coşbuc, afirmând printre altele: “Coşbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii româneşti. Ardelean a rămas toată viaţa. Până şi în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi şedea bine. Aici în ţară dragostea lui a fost pentru cele şase milioane de ţărani. Simţea o fraternitate profundă cu dânşii … A răsărit deodată, fără să-l ştie nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor şi bisericuţelor bucureştene. Şi a biruit împotriva tuturor celor scufundaţi în inimaţii şi neputinţe. A adus lumină, sănătate, voioşie. Scrisul lui Coşbuc trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc.”

Publicitate

Opinii - Comentarii

Codul BUNELOR MANIERE: Câteva gesturi pe care nu ar trebui să le faceţi niciodată în public

Publicat

în

Codul BUNELOR MANIERE: Câteva gesturi pe care nu ar trebui să le faceţi niciodată în public

Codul bunelor maniere, atât al celor deja scrise, cât şi al celor ”dictate” de bunul simţ și educația fiecăruia, a stabilit o serie de reguli privind comportamentul în societate. Există unele gesturi pe care nu ar trebui să le facem nici măcar în intimitatea căminului nostru, dacă ne aflăm în compania cuiva, darămite în public.

Nu te scobi în nas! Bineînţeles că este normal să-ţi cureţi nasul, însă există suficiente mijloace igienice şi elegante pentru a face acest lucru, nu trebuie să-ţi foloseşti unghiile sau degetele, cu totul, pentru eliberarea cailor aerine. În plus, s-au inventat şerveţelele, batistele, umede sau uscate pentru curăţarea nasului! A venit demult vremea să scurtaţi unghia mică pe care, încă mulţi dintre cetăţeni o folosesc pentru scobitul în nas!

Nu-ţi tăia unghiile! Dacă nu te afli în incinta unui salon de înfrumuseţare, evita să-ţi faci manichiură sau pedichiura altundeva decât în intimitatea casei tale! Parcul, terasele, mijloacele de transport nu sunt locuri în care să-ţi tai unghiile!

Electrica Furnizare Discount

Citește și: Mesaje de dragoste • Mesaje de iubire • Declarații de dragoste • Declarații de iubire

Nu mânca în mijloacele de transport în comun! Deja supraaglomerate şi cu o atmosferă sufocantă, mai ales în zilele caniculare de vară, mijloacele de transport în comun nu sunt absolut deloc potrivite pentru mic dejun, prânz sau cina. Este semn de proastă educaţie să-ţi desfaci senvisul în tramvai, saorma sau aripioarele picante cu sos de usturoi şi să îmbeţi restul pasagerilor cu arome deloc plăcute! Nu este nimeni obligat să-ţi miroasă ţie saorma cu de toate, mai ales dacă ai optat pentru ceapă şi usturoi din belşug! Cel puţin, mănâncă pe banca din staţia de autobuz dacă te roate foamea, nu urcă în mijlocul de transport în comun plescăind în urechilor altora şi obligându-i să călătorească în aromele senvisului tău!

Citește și: Mesaje de condoleanțe. Mesaje comemorare prin care ne exprimăm. Exemple de anunțuri de deces și de rămas bun

Nu cântă odată cu artistul pe care-l asculţi în căşti! Să foloseşti căştile pentru a asculta muzica în public este un obicei de bun simţ, pentru că nu este nimeni obligat să-ţi accepte toanele muzicale. Însă, atunci când cânţi şi tu odată cu artistul respectiv, indiferent că este Pavarotti, Michael Jackson sau Florin Salam, deja devine o problemă!

Nu-ţi curata dintii! Indiferent cât de deranjanta ar fi problema, fie că te afli într-un restaurant, fie într-un mijloc de transport sau pe bancă în parc, nu scoate scobitorile sau aţa dentară! Mergi la toaletă sau retrage-te într-un colţ pentru a-ţi curăţa dintii, în nici un caz în urechile şi sub privirile altora! Acest gest este extrem de urât, de dizgraţios şi o dovadă crasă de lipsa de educaţie!

Citește și: MESAJE pentru copii. FELICITĂRI și URĂRI de La mulți ani pentru copii de ziua copilului din partea părinților, bunicilor

Luaţi-vă o cameră dacă simţiţi nevoia, nu transformaţi spaţiul public în propriul dormitor! Dragostea este un lucru minunat, nimic de spus, dar atunci când experimentezi sărutul franţuzesc în urechile altora, situaţia devine enervantă şi de prost gust! Acasă poţi fi cât de afectuos consideri, însă în parc, în supermarket, în mijloacele de transport în comun sau chiar la cinema, abţineţi-vă de la preludiu. Săruturile pasionale, îmbrăţişările, pipăielile şi gemetele nu sunt permise în public! Şi nu pentru că le interzice Poliţia, ci bunul simţ! (C.M.)

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

BACALAUREAT 2021: Modele de SUBIECTE, teste de ANTRENAMENT și BAREME

Publicat

în

Toate MODELELE de SUBIECTE și teste de ANTRENAMENT pentru BACALAUREAT 2021. BAREME: seturile 1-12. Calendarul BAC 2021 pentru elevii claselor a XII-a

Testele de antrenament pentru Bacalaureat 2021, împreună cu baremele pentru fiecare subiect în parte, au fost publicate în mediul online de către Ministerul Educației, pentru a-i familiariza pe elevi cu programa destinată acestora.

Citește și: Modele de SUBIECTE, BAREME și TESTE de ANTRENAMENT, la română și matematică pentru EVALUARE NATIONALA 2021

Bacalaureatul și Evaluarea Națională din 2021 vor avea loc ”cu prezență fizică” pentru a fi relevante, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, referitor la organizarea acestor examene.

Cîmpeanu a precizat că decizia de a susține examenele cu prezență fizică a fost luată după ce reprezenntanții ministerului au avut o serie de consultări cu reprezentanții elevilor, profesorilor și ai părinților.

Electrica Furnizare Discount

Examenul de Bacalaureat va fi organizat în perioada iunie-iulie 2021, iar în sesiunea de toamnă, probele scrise vor fi înaintea celor de competențe.

TESTE de Antrenament și modele de subiecte BACALAUREAT 2021

Modele de subiecte – la Limba și literatura Română – BACALAUREAT 2021:

Real tehnologic:

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Uman/Pedagogic:

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Modele de subiecte – la ISTORIE – Bacalaureat 2021:

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Modele de subiecte – la GEOGRAFIE – Bacalaureat 2021:

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Modele de subiecte – Limba şi literatura maghiară maternă UMAN – BACALAUREAT 2021:

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Modele de subiecte – Limba şi literatura maghiară maternă REAL – BACALAUREAT 2021:

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Modele de subiecte – la MATEMATICĂ – Bacalaureat 2021:

Matematică-informatică:

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Matematică – Științe ale Naturii

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Matematică – Tehnologic

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

Matematică – Pedagogic

TEST SET 1

TEST SET 2

TEST SET 3

TEST SET 4

TEST SET 5

TEST SET 6

TEST SET 7

TEST SET 8

TEST SET 9

TEST SET 10

TEST SET 11

TEST SET 12

BAREME pentru TESTELE de Antrenament – BACALAUREAT 2021

BAREME – la Limba și literatura Română – BACALAUREAT 2021:

Real tehnologic:

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

Uman/Pedagogic:

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

BAREME – la ISTORIE – Bacalaureat 2021:

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

BAREME – la GEOGRAFIE – Bacalaureat 2021:

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

BAREME – Limba şi literatura maghiară maternă UMAN – BACALAUREAT 2021:

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

BAREME – Limba şi literatura maghiară maternă REAL – BACALAUREAT 2021:

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

BAREME – la MATEMATICĂ – Bacalaureat 2021:

Matematică-informatică:

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

Matematică – Științe ale Naturii

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

Matematică – Tehnologic

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

Matematică – Pedagogic

BAREM TEST 1

BAREM TEST 2

BAREM TEST 3

BAREM TEST 4

BAREM TEST 5

BAREM TEST 6

BAREM TEST 7

BAREM TEST 8

BAREM TEST 9

BAREM TEST 10

BAREM TEST 11

BAREM TEST 12

CALENDAR BACALAUREAT 2021 – sesiunea iunie-iulie 2021:

31 mai-4 iunie 2021: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

4 iunie 2021: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

14-16 iunie 2021: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

16-17 iunie 2021: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

18-23 iunie 2021: Evaluarea competențelor digitale – proba D

23-25 iunie 2021: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

28 iunie 2021: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

29 iunie 2021: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

30 iunie 2021: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

1 iulie 2021: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

5 iulie 2021: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12,00 și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12,00-18,00

6-9 iulie 2021: Rezolvarea contestațiilor

9 iulie 2021: Afișarea rezultatelor finale

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

4 august 1919, armata română intră în centrul Budapestei, pentru a înlătura regimul bolşevic a lui Bela Kun Soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta

Publicat

în

4 august 1919, armata română intră în centrul Budapestei, pentru a înlătura regimul bolşevic a lui Bela Kun Soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta

Acum mai mult de 101 de ani, la 4 august 1919, armata română intra în centrul Budapestei. Acesta a fost finalul operaţiunilor militare care au adus României Transilvania.

Ofensiva soldaţilor români a fost cauzată de instaurarea în Ungaria a regimului bolşevic a lui Bela Kun. Era în fapt un avanpost al Moscovei, care urmărea extinderea comunismului în regiune.

Agenţi ai Cominternului încercau să ia puterea în Germania, Ungaria, Polonia şi în România. Operaţiunile armatei române în Ungaria au fost aprobate de consiliul militar al Antantei şi au dus la disoluţia Republicii Sovietice a Sfaturilor care a condus Ungaria vreme de 133 de zile.

Electrica Furnizare Discount

În primăvara lui 1919, statul român s-a aflat într-un extraordinar pericol. Abia intraţi victorioşi în Bucureşti, regele Ferdinand, regina Maria, şi lideri politici de frunte de la Ionel Brătianu la Alexandru Averescu, devin conştienţi că ţara risca să fie ruptă din nou în bucăţi prin diversiunile, atacurile şi tulburările create de agenţi bolşevici. Aceştia penetraseră mai vechiul Partid Social Democrat sau alte grupuscule socialiste şi profitau de situaţia grea lăsată de război. Coordonarea aparţinea unui versat lider radical, cominternist, medicul şi avocatul Cristian Racovski, bun prieten cu numărul doi din ierarhia bolşevică, Leon Trotski, şi în permanent contact cu Lenin însuşi.

Convinşi că numai revoluţia mondială va salva regimul bolşevic, aceştia plănuiau luarea cu asalt a regimului de la Bucureşti în paralel cu atacuri din exterior dinspre Ungaria, Odesa şi prin Bucovina.
Ungaria, fragmentată după înfrângere

Cel mai grav pericol venea dinspre Budapesta. După război, tensiunile din capitala maghiară erau imense. Înfrângerea Puterilor Centrale dusese la dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. Budapesta pierduse Transilvania, dar şi alte teritorii în favoarea Cehoslovaciei şi Yugoslaviei. În primăvara lui 1919, guvernul contelui Mihaly Karoly era complet depăşit.

Lui Karoly îi revenise ingrata misiune de a separa statul ungar de cel austriac, dar şi de teritoriile cedate. În plus, se străduia să ţină piept diversiunilor provocate de comunişti, dornici să extindă regimul bolşevic până în inima Europei Centrale. Este motivul pentru care, în februarie 1919, militantul bolşevic Bela Kun este arestat.

Fiu al unui notar din Transilvania şi ofiţer al Puterilor Centrale, acesta fusese luat prizonier în Rusia, în 1916. În lagăr fusese bolşevizat. La şedinţele de propagandă i-a atras atenţia lui Lenin. Va fi instruit intensiv în materie de tactici subversive şi arta de a obţine puterea. În decembrie 1918, fondează la Budapesta, Partidul Comunist Maghiar. Tensiunile pe care le-a provocat i-au adus temnița, dar a fost închis numai o lună. Premierul, contele Karoly, decide să îi lase puterea în speranţa că, având sprijinul lui Lenin şi al Armatei Roşii, Ungaria va recăpăta Transilvania.

„La mijlocul lunii martie, puterile Antantei au transmis o notă din care practic a reieşit că graniţele ar fi mult mai nefavorabile decât cele mai sumbre aşteptări din Ungaria. Şi practic ca o ultimă speranţă, social-democraţii au primit mandat de formare a guvernului, dar ei nu au acceptat singuri acest mandat, din cauza dificultăţilor interne, şi doar cu comuniştii. Astfel s-a format Republica Sovietică a Sfaturilor în Ungaria, care începând cu acea dată a oprit retragerea trupelor armate, şi şi-a asumat conflictul militar atât cu trupele române, cât şi cele cehoslovace”, spune Gabor Egry, istoric Budapesta.

La 20 martie 1919, se formează o coaliţie de guvernare de coloratură social-democrată, în care şeful comunist Bela Kun era liderul principal

În scurt timp, prin metode brutale sau de-a dreptul teroriste, acesta elimină orice concurenţă politică. În paralel, creează, după model bolşevic, o Armată Roşie cu care, în aprilie, trece Tisa, în Transilvania. Armata Română era pregătită şi porneşte contra-ofensiva.

Dar atacurile lui Bela Kun nu erau singura problemă. Cristian Racovski, şef bolşevic în Ucraina, plănuia lovituri asupra României dinspre Odesa şi Bucovina astfel încât să facă joncţiunea cu trupele maghiare bolşevizate chiar pe teritoriu românesc. Din fericire, Armatele Albe care luptau împotriva bolşevicilor în Rusia au atras la timp, spre nord, mare parte din trupele lui Racovski. Armata Română s-a putut concentra pe frontul de vest, împotriva comuniştilor lui Bela Kun.

Pe acest fond, la 4 August 1919, Armata Română intră în Budapesta.

„Trupele române au trecut râul Tisa şi într-un ritm foarte rapid şi au intrat în Budapesta. Acest lucru a însemnat totodată căderea Republicii Sfaturilor. Din punct de vedere românesc, acesta este evident un ultim episod al războiului de eliberare, victoria finală, iar din punct de vedere maghiar, evident, cea mai gravă umilire, acest lucru fiind simţit astfel nu doar de elita de stânga sau de comunişti, care s-au refugiat la Viena, dar şi de următoarea garnitură politică”, spune Gabor Egry, istoric Budapesta.

La putere, va veni un lider politic conservator, Miklos Horthy. Bela Kun şi apropiaţii lor fug la Viena. Liderul comunist maghiar nu îi va ierta niciodată lui Cristian Racovski că şi-a trimis soldaţii contra ruşilor albi în loc să îl ajute să dezmembreze România. Peste ceva mai mult de 10 ani, amândoi vor fi ucişi de Stalin.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare