Groparul arheologiei româneşti
Domnule Ministru,
Prin prezenta vă anunţ demisia mea din funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA). V-am adresat cu ceva vreme în urmă numeroase critici în legătură cu unele măsuri legislative (OUG 2562, 12; Mon. Of. 898/31 12 2010) ale ministerului pe care îl conduceţi şi care nu reprezentau decât adevărate sabotaje la adresa arheologiei româneşti. N-aţi avut buna cuviinţă să-mi răspundeţi, aşa cum ar fi cerut-o dealtfel şi legea.
Astăzi (1.08.2011) sunt în situaţia să constat că aceeaşi atitudine sabotoare continuă, câtă vreme ridicola sumă de bani pe care aţi alocat-o cercetărilor arheologice riscă să nu mai poată fi consumată în timp util. Consider că prin această tergiversare deliberată, ministerul pe care îl conduceţi a devenit un adevărat gropar al arheologiei româneşti, situaţie în care nu doresc să devin un părtaş la această înmormântare şi care îmi justifică decizia mai sus menţionată.
Precizez că hotărârea mea nu are nici o legătură cu pripita cerere a europarlamentarei Renate Weber (formulată în emisiunea de la România Actualităţi din 19 07 2011; acum şi pe blogul personal) de a fi demis din funcţia de preşedinte al CNA. Nici europarlamentara sus-numită (care dă curs, astfel, unor puseuri de comisar sovietic, penalizându-mi delictul de opinie; ar face mai bine să prezinte celor în măsură să judece activitatea reală – jalnică – a instituţiilor menite să împartă dreptatea în România), nici acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române (care nu are căderea să discute fondurile puse la dispoziţie de firma canadiană la Roşia Montană, câtă vreme, pe de o parte, Academia Română nu mai finanţează de zece ani cercetările arheologice de teren, pe de alta, nu are cum compara „generozitatea” firmei canadiene – care a asigurat condiţii de cercetare pe care nici în o sută de ani nu le-ar putea oferi statul român – cu calvarul arheologului român din zilele noastre; o asemenea comparaţie nu îi este permisă decât unuia care ar cunoaşte realitatea, ceea ce nu este cazul acad. I. Haiduc) şi cu atât mai puţin prof. dr. Ioan Piso (a cărui mitomanie a atins cote paroxistice) nu au nici un drept să se pronunţe în legătură cu eficienţa, calitatea şi nevoia continuării cercetărilor arheologice de la Roşia Montană.
Precizez totodată, pentru a curma insinuările trio-ului Haiduc-Weber-Piso, că nu am încasat nici un leu din cercetările de la Roşia Montană, că de cel puţin doi ani activitatea membrilor CNA – inclusiv a mea – nu mai este remunerată şi că în prezent singurul meu venit provine din pensie.
prof. dr. Alexandru SUCEAVEANU
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Primarii din Apuseni cer Guvernului criterii speciale privind reforma administrativă: „Comasarea să se aplice exclusiv UAT-urilor cu mai puțin de 800 de locuitori. Comunele care depășesc 5.000 de hectare să fie exceptate”
Primarii din Apuseni cer Guvernului criterii speciale privind reforma administrativă: „Comasarea să se aplice exclusiv UAT-urilor cu mai puțin de 800 de locuitori. Comunele care depășesc 5.000 de hectare să fie exceptate” Un număr de 23 de primari din Munții Apuseni, dintre care 15 din județul Alba, au transmis Guvernului României un memoriu justificativ prin […]
Alertă de urs… degeaba la Ciugud! Jandarmii au intervenit de urgență, dar „animalul” era un sac de gunoi purtat de vânt
Alertă de urs… degeaba la Ciugud! Jandarmii au intervenit de urgență, dar „animalul” era un sac de gunoi purtat de vân Mobilizare de urgență în comuna Ciugud, după ce o femeie a semnalat prezența unui urs. Jandarmeria Alba a trimis un echipaj de intervenție, iar ISU Alba a emis un mesaj Ro-Alert pentru protejarea populației. […]
Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni – 79 de ani de viață dedicați cântecului moțesc și păstrării tradițiilor din Munții Apuseni
Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni – 79 de ani de viață dedicați cântecului moțesc și păstrării tradițiilor din Munții Apuseni Astăzi, 18 noiembrie 2026, una dintre cele mai cunoscute păstrătoare ale tradițiilor populare din Munții Apuseni, Mariana Gligor din Câmpeni, sărbătorește împlinirea vârstei de 79 de ani. Tulnicăreasă, creatoare de port popular și îndrumătoare a […]