Furtul statuetelor vechi de 7.000 de ani dintr-o expoziţie de la Alba Iulia: 16 idoli din perioada neolitică, de negăsit la peste două decenii de la dispariția lor. Alte piese descoperite în situl de la Cugir, de negăsit

Furtul statuetelor vechi de 7.000 de ani dintr-o expoziţie de la Alba Iulia: 16 idoli din perioada neolitică, de negăsit la peste două decenii de la dispariția lor. Alte piese descoperite în situl de la Cugir, de negăsit

Jaful de la muzeul din Assen, Olanda, de sâmbătă dimineaţa, în care trei persoane rămase deocamdată necunoscute au furat patru artefacte din tezaurul dacic al României, ne-a readus în memorie un alt furt, de această dată, de la Alba Iulia, din primăvara lui 2002.

Atunci, au fost sustrase din expoziţia didactică a Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia mai multe statuete vechi de 7.000 de ani provenind din situl arheologic Ciugud. Deşi au trecut 23 de ani, autorul/autorii furtului nu a/au fost identificaţi.

Citește și: Coiful din aur pur de la Coțofenești și alte obicte din aur dacic, extrem de valoroase, furate de la Muzeul din Drents, în urma exploziei de vineri noaptea

La fel, cei 16 idoli din perioada neolitică sunt de negăsit la peste două decenii de la comiterea furtului. Fotografii cu statuetele furate, aparţinând culturii Vinca, datând aproximativ din anul 5.000 înainte de Hristos, apar în continuare pe site-ul Poliţiei Române la „obiecte furate”, la paginile 53-55.

Dacă ar fi identificaţi, autorii sau autorul furtului nu vor putea fi traşi la răspundere, pentru că fapta a fost prescrisă după zece ani.

Fiindcă e un dosar de urmărire a acestor bunuri de patrimoniu cultural, ele sunt urmărite prin mijloace specifice.

Cei 16 idoli preistorici făceau obiectul unei expoziţii temporare, alături de alte artefacte.

De asemenea, potrivit unei declaraţii făcute zilele trecute de către directorul general al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, o serie de piese, în special ceramică, descoperite în cei 15 ani de cercetare a sitului de la Cugir, au dispărut. Rustoiu, care în adolescenţă a lucrat pe şantierul arheologic de la Cugir, spune că a constatat dispariţia pieselor după ce a ajuns director la muzeu şi a vrut să le preia în patrimoniul instituţiei.

„Au fost depozitate la Liceul Industrial nr. 2, actualul Colegiu Tehnologic. De acolo au dispărut, din păcate. Chiar eu le-am depozitat acolo, când lucram în 1991. Le-am aşezat frumos pe săpături, pe complexe, dar nu ştiu ce s-a întâmplat”, a spus Rustoiu.

El a precizat că, în schimb, toate piesele din mormântul princiar de la Cugir se află acum în patrimoniul muzeului. De altfel, o aplică din acest mormânt a fost expusă la Assen.

Săpăturile efectuate între 1977 şi 1991 la Cugir au dus la dezvelirea unei cetăţi fortificate cu valuri de pământ şi palisade, având în interiorul incintei o serie de complexe de locuire – locuinţe, gropi de provizii etc. Cetatea din Cugir şi-a început existenţa în a doua jumătate a secolului I înainte de Hristos şi a fost distrusă definitiv în timpul războaielor daco-romane, de la începutul secolului al II-lea după Hristos.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI