FOTO, VIDEO| Depuneri de coroane și jerbe de flori la Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia, la împlinirea a 230 de ani de la moartea martirilor

• O latură a monumentului rămâne batjocorită de persoane care au scris diverse mesaje și au desenat cu spray pentru graffiti, iar pe celelalte trei sunt rezemate coroane și jerbe de flori în memoria eroilor-martiri Horea, Cloșca și Crișan.

Sâmbătă, 28 februarie, la împlinirea a 230 de ani de la moartea martirilor Horea, Cloșca și Crișan, la monumentul Obelisc, ridicat în memoria celor trei conducători ai Răscoalei din Transilvania de la 1784, a avut loc un ceremonial cu depuneri de jerbe și coroane de flori din partea Camerei Deputaților, Primăriei Alba Iulia, Consiliului Județean Alba, Prefecturii Alba, instituțiilor deconcentrate, partidelor politice și altor instituții școlare și neguvernamentale.

Citește și Procesul şi martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan de pe Dealul Furcilor. Horea, principala personalitate a Răscoalei de la 1784 – 1785

Ceremonialul a început cu intonarea Imnului de stat. Istoricul Tudor Roșu a prezentat principalele momente ale răscolei. ”28 februarie 1785 a însemnat frângerea cu roata a lui Horea și Cloșca, iar la final, după execuție, tăierea cadavrelor în 5 bucăți (…) De ce a început această răscoală? În Transilvania din preajma anului 1784, procentul de nobili era cam între 6-7% din populația zonei. Asta s-ar traduce prin câteva zeci de mii de oameni privilegiați care trăiau de pe munca țăranilor, iar țăranii erau în stare de iobăgie. Iobăgia era o stare barbară, medievală, vecină sclaviei pentru că iobagii trebuiau să presteze patru zile de muncă, de robotă, cu brațele sau trei cu vitele, uneori se făceau abuzuri și munceau mai mult. Iobăgia, însemna, de asemenea, lipsa dreptului de a se muta de pe o moșie pe alta, erau legați de glie. Pe lângă faptul că nu mai aveau niciun fel de drepturi mai existau și abuzurile (…) nobilimea invoca și faptul că dacă s-ar șterge iobăgia, pământurile s-ar pustii, țăranii ar pleca și nu ar mai avea cine să lucreze pământul (…) Pentru că și-au căutat dreptarea, liderii răscoalei, au fost prinși, întemnițați la Alba Iulia, începând cu 2 ianuarie 1875, 26 februarie se dă decizia de frângere cu roata, 28 februarie are loc execuția. Crișan în 14 februarie s-a sinucis”, a spus Tudor Roșu.

Din păcate, la 230 de ani de la execuție o latură a celui mai reprezentativ și cunoscut moment din Alba Iulia rămână batjocorită, pe celelalte trei sunt rezemate coroane cu jerbe de flori.

Monumentul are peste 20 de metri înălţime şi în interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică, având inscripţia „Smerită închinare lui Horea, Cloşca şi Crişan”, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i pe cei trei eroi naţionali.

Depuneri de coroane de flori au avut loc și la monumentul de pe ”Dealul Furcilor” din Alba Iulia.

Revenim cu imagini și video.

(D.S.)

[nggallery id=81]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI