Rămâi conectat

Ştirea zilei

FOTO UPDATE| TRAGEDIE în Alba: Femeia de 69 de ani disparută din Blaj a fost găsită DECEDATĂ pe râul Târnava

Publicat

în

FOTO| TRAGEDIE în Alba: Femeia de 69 de ani disparută din Blaj a fost găsită DECEDATĂ pe râul Târnava

Femeia în vârstă de 69 de ani din municipiul Blaj, dată dispărută de familie în cursul zilei de vineri, 13 mai, a fost găsită decedată în apele râului Târnava de către pompierii militari de la ISU Alba.

Pompierii Gărzii de intervenție Blaj în cooperare cu Detașamentul de pompieri Aiud au fost solicitați să intervină pentru căutarea – salvarea unei persoane dispărute în municipiul Blaj, pe malul râului Târnava.

CITEȘTE ȘI: Alertă în Alba: Femeie de 69 de ani din Blaj, dată DISPĂRUTĂ. A plecat de la locuința unei rude și nu a mai ajuns acasă

Din nefericire, după mai multe ore de căutări, persoana a fost găsită pe râul Târnava de către echipajele prezente la locuri solicitării, însă aceasta prezenta semne incompatibile cu viața fiind declarat decesul acestuia.

Elit - Gustul Desăvârșit

UPDATE: Cercetarea la fața locului este in desfășurare. La examinarea sumară a cadavrului nu au fost identificate urme de violență.

Reamintim că la data de 13 mai 2022, în jurul orei 07,30, Poliția Municipiului Blaj a fost sesizată de către o femeie din Blaj, cu privire la faptul că, în cursul zilei de ieri, 12 mai, verișoara sa, ALECUȘAN SAVINA, de 69 de ani, i-a făcut o vizită, iar în jurul orei 15,30 a plecat spre locuința sa, din Blaj, fără să mai ajungă acasă și fără a se cunoaște unde ar putea fi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

FOTO| Oameni cu rădăcini în județul Alba. Radu Octavian Dobre, ambasadorul României în Republica Irak: „Ai permanent de a face cu oameni diferiți”

Publicat

în

Oameni cu rădăcini în județul Alba. Radu Octavian Dobre, ambasadorul României în Republica Irak: „Ai permanent de a face cu oameni diferiți”

Ambasadorul României în Republica Irak are rădăcini în județul Alba: Radu Octavian Dobre, despre cum este să fii diplomat român în Orientul Mijlociu

 Radu Octavian Dobre, Ambasadorul României în Republica Irak, vorbește despre experiența sa ca și diplomat în Orientul Mijlociu, reprezentând interesele țării noastre, precum și despre rădăcinile pe care acesta le are în județul Alba.

Într-un interviu acordat Ziarului Unirea, diplomatul a împărtășit cu mult interes trăirile de care a avut parte, într-un loc atât de îndepărtat de casă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Domnule ambasador, cum ați aprecia dumneavoastră, în acest moment, relația dintre țara noastră și Republica Irak? Ne putem bucura de o cooperare benefică pentru ambele părți?

Întrebarea este extrem de complexă, însă am să încerc să vă ofer câteva repere care demonstrează încă o dată faptul că între România și Irak există relații consolidate, pe toate palierele.

Indiferent de regimurile care au guvernat cele două țări, Între București și Bagdad au existat întotdeauna relații excelente. Încă de la sfârșitul anilor ’50, România a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică a Irakului, mai ales în domeniul petrol și gaze. La acea vreme, companiile românești au derulat proiecte ample, inclusiv construcția unei rafinării. Irakul a fost și prima țară în care, după căderea comunismului, în anul 2001, au fost prezente efective ale Ministerului Apărării alături de trupe ale statelor occidentale. In acel an, România a contribuit cu un spital de campanie la operațiunea Desert Storm. Mai recent, România a participat și participă în continuare la Operațiunea Inherent Resolve, care are ca principal obiectiv înfrângerea Statului Islamic în Irak și Siria. De asemenea, România este membru activ al Misiunii NATO în Irak, care se concentrează asupra reformei sectorului de securitate din această țară. Contractori români sunt prezenți și în cadrul EUAM, misiune a Uniunii Europene care, la rândul său, consiliază statul irakian pe componenta civilă a reformei sectorului de securitate. Experți români activează și în organizațiile aflate sub umbrela ONU prezente în Irak.

În ciuda situației precare de securitate din ultimii ani legate de criza profundă declanșată de apariția ISIS, au existat și există în continuare companii românești care derulează proiecte în regiuni care au fost mai puțin afectate. Domeniile vizate sunt petrolul și gazele, infrastructură, dezvoltări imobiliare, construcții hidrotehnice. De asemenea, constatăm cu plăcere că pe piața irakiana reapar produse românești, în special în sectorul agro-alimentar. In România, la Registrul Comerțului, sunt înregistrate peste 2000 de firme cu capital irakian sau mixt romano-irakian, care constituie o bază solidă pentru o creștere exponențială a exporturilor românești în această țară.   Pe de altă parte, Guvernul de la Bagdad a alocat fonduri importante pentru reconstrucție și infrastructură (drumuri, poduri, spitale, școli, rețele de apă și canalizare, sisteme de irigații, etc) în majoritatea provinciilor, firmele din România având în continuare o reputație bună în ceea ce privește implementarea acestor proiecte. Cum  perioada de contractare a acestor proiecte rămâne deschisă, firmele interesate ne pot contacta oricând pentru detalii la ambasadă.

Nu în ultimul rând, în România există o comunitate semnificativă de cetățeni irakieni sau cu cetățenie dublă, bine integrată și extrem de activă. In Irak, am avut ocazia să constat că foștii studenți în România, și sunt cu miile, își aduc aminte cu plăcere de țara noastră, păstrează încă legături cu foștii colegi. Aceștia sunt organizați într-o asociație de prietenie irakiano-română, care include membri din toate marile orașe.

În raporturile cu Irakul avem o agendă bilaterală complexă, care acoperă multe domenii, de la sectorul de securitate și pînă la aspecte tehnice care țin de facilitarea exporturilor.


Înainte de a reprezenta interesele țării noastre la Bagdad, ce alte activități diplomatice ați mai desfășurat?

Pe scurt, am intrat în Ministerul Afacerilor Externe în urmă cu 20 de ani. Înainte de a fi în Irak am fost pentru 7 ani în India, primii trei în calitate de însărcinat cu afaceri a.i., în timp ce următorii 4 am activat în calitate de ambasador. Între cele mai vizibile acțiuni organizate pe perioada mandatului meu în India s-au numărat două vizite la New Delhi la nivel de ministru al afacerilor externe și vizita la București a vice-președintelui indian, Venkaiah Naidu. Între 2008 și 2012, am fost consul general al României la Trieste (Italia). Printre altele, din acea perioadă, îmi amintesc cu plăcere vizita președintelui de atunci al Regiunii Autonome Friuli Venezia Giulia, Renzo Tondo, la Alba Iulia, pe care am organizat-o cu sprijinul și la invitația Consiliului Județean Alba. În intervalul 2003 – 2006, am lucrat ca diplomat în cadrul Misiunii Permanente a României la Uniunea Europeană, unde m-am ocupat de mai multe dosare, cum ar fi gestionarea civilă a crizelor, vize, cooperare consulară și combaterea terorismului. Nu în ultimul rând, la începuturile carierei în MAE, am fost, pentru șase luni, diplomat pe probleme UE în cadrul Ambasadei României la Atena. În perioadele în care am fost în România, în Centrala MAE am fost Șeful Centrului pentru Situații de Criză și, de asemenea, am lucrat în mai multe departamente: Uniunea Europeană, Consular, respectiv Direcția Asia-Pacific.

Ne puteți spune mai multe despre originile dumneavoastră? Locul în care v-ați născut, de unde provin părinții dumneavoastră, universitatea la care v-ați desfășurat studiile?

Sunt absolvent al secției în limba franceză a Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității București și, pe parcursul carierei am făcut numeroase cursuri în domenii cum ar fi: politici europene, în special pe domeniul justiției și afacerilor interne, managementul crizelor, drept internațional public. Sunt născut și crescut în București, însă, cu, poate, o singură excepție, în fiecare an m-am întors pentru lungi vacanțe sau concedii în satul Căpâlna, de pe valea Sebeșului, de unde este originară familia tatălui meu. Am încă prieteni vechi cu care țin legătura la Căpâlna, Petrești, Sebeș sau Alba Iulia.

Care considerați că sunt cele mai importante atribuții ale unui ambasador?

Ambasadorii sunt numiți prin decret de Președintele României, cu avizul Comisiilor de Politică Externă din Parlamentul României. În consecință, un ambasador reprezintă ansamblul intereselor României în statul de acreditare, urmărind cu preponderență cooperarea politică, economică și comercială, precum și în alte domenii, cum ar fi educația, cultura, tineretul sau sportul. Nu în ultimul rând, Ambasadorul, alături de personalul consular al Ambasadei, este preocupat de situația cetățenilor români din țara de reședință, și intervine, dacă este necesar, pentru protejarea drepturilor acestora.

Cum sunt văzuți românii, oamenii obișnuiți ai țării noastre, de către irakieni? Ce părere au aceștia despre cei mai cunoscuți români dintre personalități cum ar fi Nadia Comăneci, Mircea Eliade, Mihai Eminescu sau Constantin Brâncuși?

Înainte de ajunge la Bagdad, un vecin de-al meu îmi povestea cum, în anii ’80, lucra ca inginer în Irak și, într-o vară, împreună cu un coleg, venea de la București spre Bagdad cu mașina. După ce a trecut frontiera din Turcia, mașina, o Dacie veche din acea perioada s-a stricat tocmai într-o zonă mai puțin populată. Cu chiu cu vai au ajuns într-o localitate, unde au ajuns într-un restaurant, încercând să își sune colegii pentru a primi ajutor. Un localnic, când a auzit că sunt români, nu numai că i-a îndrumat spre un service auto, ci i-a si invitat acasă la el, unde au stat pana a doua zi când au reușit să repare mașina. Când au vrut să ii plătească, acesta a refuzat banii, spunând că singura plată pe care o acceptă este promisiunea că vor povesti și altora despre ospitalitatea de care s-au bucurat. Iată că omul și-a ținut promisiunea și povestea circula și după aproape 40 de ani.

Dincolo de omenia irakianului din poveste, ea reflectă imaginea de care se bucură România sau românii în general în această țară. Foștii studenți irakieni au un grup de WhatsApp în care zilnic sunt postate imagini, poezii, cântece sau știri despre România. De asemenea, de fiecare dată când ne întâlnim cu asociația de prietenie, toți, fără excepție, fac eforturi să vorbească în limba română, chiar dacă mulți nu au mai folosit-o de ani de zile. De asemenea, aceștia promovează, oricând au ocazia, țara noastră nu numai ca partener politic sau economic, dar chiar și ca destinație pentru turism. Ultima acțiune în care s-au implicat a fost promovarea proiectului de burse acordate de statul român pentru studenții străini, astfel încât anul acesta am înregistrat o cifră record de înscrieri (peste 200). Mai mult, promovează cu succes unele universități din România cu care sunt în contact și aduc studenți din Irak, inclusiv pentru programe de master sau de studii doctorale.

Românii sunt bine văzuți de irakieni și pentru modul echilibrat în care se raportează la străini, la culturi și religii diferite.


Este funcția dumneavoastră una sigură, din punctul de vedere al securității personale? Vă puteți bucura de libertate de mișcare?

Irakul rămâne o țară cu anumite probleme în ceea ce privește situația de securitate. Să nu uităm că, până acum câțiva ani, luptătorii DAESH erau la porțile Bagdadului. Acum situația este cu mult mai bună, chiar dacă apar, periodic, incidente de securitate. Vă asigur, însă că atât eu, cat și personalul ambasadei, ne desfășurăm activitatea în siguranță, dialogul cu autoritățile și cu mediul de afaceri decurgând normal.

Au fost întâmplări pe parcursul carierei dumneavoastră ca diplomat, fie la Bagdad sau în alte împrejurări, din care ați deprins anumite învățături?

Sunt puține situații repetitive în activitatea diplomatică și, de altfel, in aceasta constă frumusețea meseriei. Ai permanent de a face cu oameni diferiți, culturi deseori diferite la care trebuie să te adaptezi sau cu situații particulare pe care trebuie să le rezolvi. Un diplomat aflat la post în afara României învață permanent și își folosește abilitățile pentru a rezolva probleme inedite. Cred că primul lucru pe care trebuie să îl faci când ajungi într-o țară sau într-o organizație internațională este să cauți să înțelegi cât mai bine cultura locului, astfel încât să întâmpini cât mai puține obstacole pe perioada mandatului.

Există asemănări între popoarele noastre, între români și irakieni?

Cultura Irakiană are în mod evident caracteristici diferite față de cea europeană. Sunt însă și elemente care ne unesc ca popoare, cum ar fi căldura umană, ospitalitatea, nivelul de educație, cultură, artă și, nu în ultimul rând, atașamentul pentru tradiții.


Și-ar dori un irakian de rând să studieze, lucreze sau să își întemeieze o familie în țara noastră?

Există deja mai multe familii mixte, româno-irakiene, care trăiesc fie în România, fie în Irak. În România există o comunitate irakiană bine integrată și care are o contribuție de loc neglijabilă la creșterea nivelului schimburilor comerciale dintre cele două țări. Pe de altă parte, am fost surprins să găsesc în Bagdad persoane cu dublă cetățenie, nu numai în zona de afaceri, ci chiar în posturi importante în administrația centrală. Am spus și mai sus că România reprezintă o țintă atractivă pentru tinerii irakieni care doresc să facă o facultate, un masterat sau un doctorat. N-aș putea spune că aceștia ar avea un scop în sine rămânerea în România, deoarece studiile făcute în țara noastră le pot asigura servicii bine plătite nu numai în Irak, ci și în întreaga lume arabă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Rețeta lui Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, pentru o băutură perfectă din sirop de soc și vin roșu: „A ajuns să se consume în marile restaurante”

Publicat

în

Rețeta lui Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, pentru o băutură perfectă din sirop de soc și vin roșu: „A ajuns să se consume în marile restaurante”

Odată cu înflorirea socului, socata, una dintre cele mai așteptate delicatese răcoritoare din sezonul cald, a început să revină în topul preferințelor românilor.

Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, nu putea să nu ne întâmpine cu o rețetă care are în centrul său aceste flori aromate și frumos mirositoare.

Cel mai vestit bucătar din orașul nostru ne propune chiar o băutura cu sirop de soc și vin roșu.

Elit - Gustul Desăvârșit

„A ajuns să se consume în marile restaurante, foarte parfumată, este foarte căutată de cei care vor un gust deosebit, o aromă mai specială decât de ce au băut până acum”, a spus bucătarul cetății.

Dacă vreți să excludeți alcoolul, socata poate fi îmbunătățită cu suc de fructe de pădure, ananas și mentă.

Un litru de sirop de soc costă de la 50 de lei, iar sucul poate fi consumat tot anul. Este produs în mai multe locuri din țară, din flori culese din zone sălbatice sau, mai nou, din plantații de soc.

Floarea de soc este denumită în termeni populari „farmacia naturală” întrucât are o serie de compuși chimici și alte substanțe naturale folosite în compoziţia unui număr mare de medicamente.

Iată câteva dintre cele mai importante beneficii pe care florile de soc le aduc organismului:

  • Reduc colesterolul „rău”
  • Au efecte antivirale, analgezice si antiinflamatoare
  • Diminuează stresul oxidativ
  • Întăresc sistemul imunitar
  • Reduc simptomele alergiilor
  • Contribuie la vindecarea leziunilor de la nivelul pielii.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| Cum se băteau monedele de aur sau argint pe vremea romanilor, în vechiul oraș Apulum. Tânăr: „Valora în jur de cinci beri”

Publicat

în

Cum se băteau monedele de aur sau argint pe vremea romanilor, în vechiul oraș Apulum. Tânăr: „Valora în jur de cinci beri”

Ca parte a primei ediții a Festivalului Plutăritului de la Ciugud, eveniment ce are ca scop promovarea tradițiilor și valorile etnografice din Bazinul Râului Mureș, un atelier monetar care reconstituie modul în care se băteau monedele antice a fost amplasat de către organizatori, pentru a împărtăși curioșilor tainele acestei ocupații străvechi.

Un tânăr iubitor de istorie a recreat, pentru ziarulunirea.ro, pașii care alcătuiau bătutul unei monede de aur sau de argint.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Aici este un atelier de monetărie, unde facem monede de pe vremea romanilor. Avem un model, Dacia Capta. Pe atunci se folosea aur și argint, însă pentru această demonstrație luăm o pastilă de plumb.

Punem pastila în interiorul matriței, avem o ștanță, pe care o punem deasupra și batem apoi moneda cu ciocanul.

La vremea respectivă, ea valora în jur de 20 de lei din prezent. Nu este greu de prelucrat, pentru că plumbul este un material moale.”, a povestit tânărul.

La rândul său, Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Unirii din Alba Iulia, a vorbit despre importanța deosebită pe care portul l-a avut în comerțul cu sare din vremurile de mult apuse

„Suntem în preajma unuia dintre cele mai mari porturi de pe Mureș, portul orașului Apulum-Partoș, un oraș care s-a dezvoltat foarte mult în perioada antică, sarea fiind principala marfă de transport pe Mureș. Foarte multe depozite și mari depozite au fost construite în zona aceasta. Această tradiție, a plutăritului, a continuat și în Evul Mediu.”, a transmis istoricul, pentru ziarulunirea.ro

Duminică, Festivalul Plutăritului continuă cu demonstrații de rafting și plimbări cu caiacul pe râul Mureș, realizate de studenții și cadrele didactice de la Specializarea Educație Fizică și Sportivă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Copiii vor participa la ateliere de artă și de confecționare a unor obiecte din materiale reciclate sau pe care le-au adunat din natură. Festivalul se va încheia cu Expoziție de artă fotografică – „Tradiții etnografice în zona Râului Mureș”, care va fi găzduită în perioada următoare în sediul Primăriei Ciugud.

Manifestările se vor desfășura în zona debarcaderului din satul Drâmbar (Comuna Ciugud), pe malul Râului Mureș (vis-a-vis de Zona Industrială Ciugud). Evenimentul este organizat de Primăria Comunei Ciugud, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și Asociația Petro Aqua Petroșani.

„Festivalul Plutăritului” este organizat în cadrul proiectului „Valorificarea și promovarea identității locale specifică zonei bazinul Mureșului folosind tehnologii moderne”, finanțat prin Program Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime; Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare – Proiecte sprijinite de FLAG Bazinul Mureșului pe Măsura 4 – Revitalizarea și valorificarea identității locale.

Duminică, 29 mai 2022

• 11:00​ Demonstrații de rafting și plimbări cu caiacul pe râul Mureș
Specializarea Educație Fizică și Sportivă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
• 12:00​ Ateliere pentru copii
*Atelier hand-made pentru realizarea de obiecte din materiale naturale, găsite în natură
*Atelier de artă
*Eco-atelierul: „Cum protejăm râul Mureș?”
• 14:00​ Expoziție de artă fotografică – „Tradiții etnografice în zona Râului Mureș” (sediul Primăriei Ciugud).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare