FOTO| Spectaculosul drum turistic spre Elveția României a trecut în administrarea comunei Șugag: Primăria a început de urgență lucrările de reabilitare
Spectaculosul drum turistic spre Elveția României a trecut în administrarea comunei Șugag: Primăria a început de urgență lucrările de reabilitare
Drumul face legătura cu o zonă turistică spectaculoasă denumită și „Elveția României” și care leagă DN 67C – Transalpina din zona barajului Oașa, de Luncile Prigoanei și Poarta Raiului, a fost trecut din administrarea Romsilva în administrarea comunei Șugag. Contractul de predare-primire a fost semnat marți, 10 octombrie, iar odată cu semnarea s-a și intervenit cu utilaje, drumul fiind la această oră practicabil pe toată lungimea.
”În sfârșit am semnat predarea-primirea Drumului Forestier Baraj Oașa-Poarta Raiului! Odată cu semnarea predării-primirii, am intervenit cu utilaje și l-am făcut practicabil. La ora aceasta se circulă bine pe toată lungimea drumului. Consiliul local Șugag o aprobat pentru anul acesta suma de 100.000 de lei de la bugetul local pentru reparația drumului”, a precizat pentru Ziarul Unirea Constantin Jinar, edilul comunei Șugag.
Odată cu aprobarea trecerii drumului din administrarea Romsilva în administrarea comunei Șugag din Alba, autoritățile locale au și demarat lucrările și au intervenit cu uitlajele pe toată lungimea drumului, scopul preluării reprezentându-l tocmai întreținerea, reabilitarea și modernizarea acestuia.
Porțiunea de drum are patru tronsoane, cu o lungime totală de 15,4 km, după cum urmează:
1. DAF Oașa – Poiana Muierii (7,542 km) – Sub denumirea „Oaşa-Poiana Muierii”, cu o lungime solicitată de 7,542 km, din totalul de 22,5 km. Tronsonul solicitat începe în dreptul barajului Oaşa la intersecţia cu DN 67C, până la intersecţia cu D.F. Valea Mare – Prigoana, în aproprierea bornei amenajistice nr. 347.
2. DAF Valea Mare – Prigoana (3,286 km) – Sub denumirea „Valea Mare-Prigoana” în, cu o lungime solicitată de 3,286 km, din totalul de 5,6 km. Tronsonul solicitat începe de la intersecţia cu DF Oaşa – Poiana Muierii, până la intersecţia cu DF Valea Prigoanei – Oaşa, în aproprierea bornei amenajistice nr. 242.
3. DAF Valea Mare – Prigoana (0,398 km) – Sub denumirea „Vl. Mare-Prigoana”, cu o lungime solicitată de 0,398 km din totalul de 0,4 km. Drumul forestier solicitat începe de la intersecţia cu DF Oaşa – Poiana Muierii, până la intersecţia cu DF Valea Prigoanei situată în locul numit „Luncile Prigoanei”.
4. DAF Pârâul Canciului I+II (4,200 km) – Sub denumirea „DAF PârâuI Canciului”, cu o lungime solicitată de 4,200 km, din totalul de 5,2 km. Tronsonul solicitat începe de la intersecţia cu DF Valea Prigoanei, până la intersecţia cu DF Râul Mare – Şureanu situată în locul numit „Poarta Raiului”.
Potrivit administrației locale, căile de acces sunt un element vital pentru dezvoltarea zonei respective, iar pentru aceasta, comuna Şugag, este pregătită să investească în modernizarea acestor drumuri ajutând astfel la o mai bună exploatare a resurselor turistice, culturale, agricole şi silvice.
Satul de vacanţă Luncile Prigoanei, înfiinţat de către Consiliul Local al comunei Şugag încă din anul 1998, are o bază sportivă şi de cantonament care se află în proprietatea municipiului Sebeş și care are o capacitate de 100 de locuri de cazare. Locurile de cazare din pensiunile de aici depăşeşte în total numărul de cinci sute.
Proprietăţile din Luncile Prigoanei sunt racordate la sistemul de energie electrică şi la sistemul de apă potabilă, iar sistemul de canalizare este în stadiu de întocmire a documentaţiei tehnice. De asemenea, toţi marii operatori din domeniul telecomunicaţiilor au instalat relee de telefonie mobilă în zonă.
Mii de turişti sunt atrași aici și de stâna europeană unde se desfăşoară anual serbarea păstorească „Zi, bade, cu fluiera”, eveniment organizat de către primăria și consiliul local al comunei Şugag.
În ceea ce privește satul de vacanță Poarta Raiului, acesta a fost înfiinţat în anul 2004, iar în prezent există mai multe hoteluri şi pensiuni turistice care asigură peste 500 de locuri de cazare. Un alt punct de interes turistic al zonei este rezervaţia arheologică Castrul Roman de pe vârful Petru, rezervaţia naturală Iezerul Şureanu, centrul de vizitare Poarta Raiului construit de Consiliul Judeţean Alba unde sunt prezentate informaţii despre sitil Natura -2000 „Frumoasa”.
Principala atracţie turistică a zonei din Alba este reprezentată de Domeniul schiabil Şureanu, unde mergea des și președintele Klaus Iohannis, aflat pe teritoriul administrativ al oraşului Cugir. Lungimea celor zece pârtii totalizează 11.473 metri, fiind dotate cu două teleschiuri şi un telescaun, isr hotelul de la baza pârtiilor dispune de o capacitate de 50 de camere, spa, restaurant, bar şi magazine.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special
Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special Lae Dreghici a anunțat în seara zilei de sâmbătă, 5 septembrie 2026, când și unde va avea loc noul său spectacol de cascadorie. Anunțul a fost făcut în mediul online. „Dragi prieteni, în această seară […]
VIDEO | „Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți
„Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți Un pasionat de automobile Mercedes-Benz a venit tocmai de la Constanța la Alba Iulia pentru întâlnirea anuală Mercedes Clasic Retromobil Club […]
Video | O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești”
O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești” Broderie migăloasă, modele recuperate din muzee, pânză românească și ore întregi de muncă. Floricica Domnica Ciucur transformă motivele tradiționale românești în ii, costume populare, tablouri și obiecte artizanale personalizate. Pentru ea, broderia nu este doar o […]
