FOTO | Senzaţional! Cea mai veche urmă a Omului de Neanderthal, de peste 60.000 de ani, descoperită în judeţul Alba. Află povestea „Omului de Vârtop”

Dovada existenţei vieţuirii omeneşti în urmă cu 60.000 de ani pe teritoriul României, prima urmă de picior a Omului de Neanderthal a fost descoperită în judeţul Alba, în peştera Vârtop din Arieşeni. Este vorba despre o amprentă pietrificată a „Omului de Vârtop” descoperită în „Sala Paşilor”, care, în urma unor cercetări făcute de speologi s-a constatat că aparţine unei specii umane care trăia în urmă cu 62.000 de ani în România.

Cum a fost descoperită această urmă, cea mai perfectă conservată din peşterile Terrei,  un obiect de tezaur speologic, povesteşte mai jos preşedintele Asociaţiei Speologice Sfinx Gârda, dr. Christian Ciubotărescu.

Lângă satul Casa de Piatră, comuna Arieşeni, judeţul Alba, se află peştera Vârtop. În această peşteră, în anul 1974 a fost descoperită “Sala Paşilor” (de o echipă condusă de dl profesor dr. Iosif Viehmann), în care au fost desoperite urme pietrificate ale “Omului de Vârtop”.

La venerabila vârstă de 88 de ani, dl profesor doctor Iosif Viehmann, cercetător pricipal la Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă” Cluj (în prezent pensionar), ne povesteşte despre descoperirea urmei: “Deasupra, în tavan e o gaură. Ştiu că am doi alpinişti desăvârşiţi de la Clubul Universitar Cluj, pe care îi rog să-mi mijlocească trecerea prin strâmtoare, prin găurica din tavan. Nu termin bine parcursul peşterii cu studenţii, şi cei doi vin victorioşi: ”Domnule profesor, puteţi trece”. Acum cum urcăm? Ei fiind alpinişti urcă ca un păianjen. Studentul Ioan Bucur, astăzi membru corespondent al Academiei Române, un important profesor de geologie al Univesităţii Babeş Bolyai, face pentru mine o scară a măgarilor (…). Eu hotăresc să scoatem o bucată mare de ”lapte de piatră concreţionat”. Cu toate precauţiile eşantionul a crăpat foarte puţin, şi în margine de imagine. Urma este obiect de tezaur în colecţia de formaţiuni a Institutului de Speologie din Cluj, pentru că este prima urmă descoperită cu desăvârşire şi siguranţă în carstul sau în peşterile României. Cea mai perfect conservată urmă antropo din peşterile Terrei.”

Urma are 22 cm lungime şi 10,6 cm lăţime iar degetul mare fiind mai departat de celelalte degete cu 1,6 cm , se presupune că el putea “apuca” obiecte cu piciorul după cum o pot face maimuţele. Înălţimea sa nu depăşea 146 cm. După descoperire, în urma cercetărilor realizate de dl prof. dr.Iosif Viehmann împreună cu dl. antropolog Cantemir Rişcuţia, acesta a stabilit că este vorba de un om de neanderthal.

Faptul că ”Sala Paşilor” nu se află pe parcursul turistic şi este greu accesibilă, existenţa ei a rămas necunoscută speologilor amatori.

Prof. dr. Bogdan Onac, cercetător pricipal la Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă” Cluj, în prezent profesor la Univesity of South Florida – Statele Unite, ne relatează: ”la momentul descoperirii, pentru că era unicat, colegul Viehmann a decis să o scoată afară, pentru a o păstra şi studia în muzeu (Muzeul Racoviţă al Institutului de Speologie ”Emil Racoviţă” Cluj). ”Peste timp s-a dovedit că a fost o decizie foarte bună, pentru că în 1995, când vroiam să ne ducem cu colegi din străinătate să vadă urma de vârtop, am constatat că ceea ce mai rămăsese, respectiv un călcâi şi partea din faţă a piciorului, au fost trei urme în total, au fost scoase afară cu ajutorul unui fierăstrău electric şi ca urmare peştera fiind vandalizată nu mai era nimic de văzut în ea.

Ca urmare, faptul că astăzi avem în Muzeul Institutului de Speologie această urmă completă a ”omului de vârtop”, este o bucurie şi de asemenea un material de studiu. Din momentul descoperirii şi până în anul 2005 au fost făcute numeroase presupuneri privind vârsta omului care s-a plimbat în peştera Vârtop. Presupunerile au venit pe baza măsurătorilor lungimii urmei, lăţimii urmei, adâncimii şi aşa mai departe. S-au vehiculat vârste între 18.000 şi 80.000 de ani fără o bază de datare radiometrică ci pur şi simplu pe analiză antropologică. Urma a fost lăsată într-un material moale, ceea ce speologii şi mineralogii cunosc sub numele de ”montmilh”. Omul a călcat şi a rămas această amprentă. (…) Cea ce este foarte interesant şi important pentru noi este că după ce omul a plecat din locul respectiv, peste urmă, din tavan a început să picure apă, şi a început formarea unei mici stalagmite. Începând de prin 1993 am început să lucrez în laboratorul de datare Uraniu-Thoriu al Universităţii din Bergen Norvegia, cu profesorul Stein-Erik Lauritzen. Am apelat la prezenţa acestei bucăţele de stalagmită.

Am datat baza stalagmitei la 62.000 de ani, ceea ce înseamnă că urma nu putea fi mai recentă de 62.000 de ani. Este prima urmă de neanderthalian care a fost datată direct prin metoda Uraniu-Thoriu.”
Ulterior întrucat în Cluj se adusese un tomograf performant cu acesta s-au realizat secţiuni imagistice prin urmă şi s-a constatat că momentul în care omul de neanderthal a păşit şi a lăsat urma a fost în urmă cu 62.000 ani, ulterior această urmă umplându-se cu alt material în perioada mai recentă.

Urma este cea mai veche amprentă plantară conservată de om de neanderthal din lume. Au fost descoperite oase şi resturi ale culturii omului de neanderthal care sunt mai vechi de 62.000 de ani, dar aceasta este cea mai veche amprentă plantară.

În prezent, Peştera Vârtop este accesibilă turiştilor, fiind în grija Administraţiei Parcului Natural Apuseni.

[nggallery id=539]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI