FOTO| O scurtă călătorie în timp: Cum arăta Alba Iulia în urmă cu un secol

În urmă cu un secol, Alba Iulia era un orășel mic, cochet și plin de viață, după cum reiese din piesajele imortalizate, care ne vor ajuta să facem o ușoară călătorie în timp.

Cetatea ridicată de austrieci în Alba Iulia pe spatele ţăranilor români, după 1715, era protejată de un teren lat de circa 500 metri, numit spre oraş esplanadă, iar spre câmp deschis glacis. În aceste zone era interzisă construirea de edificii. Însemnările vremii arată că locuitorii au primit despăgubiri în bani şi loturi gratuite de pământ, pe care să-şi ridice case.

Centrul localităţii avea câteva clădiri monument, demolate ulterior de regimul comunist, dar care reprezentau simboluri arhitectonice deosebite pentru oraş.

În urmă cu 100 de ani, Alba Iulia cuprindea actuala zonă centrală a oraşului şi Cetatea. Configuraţia centrului era complet schimbată faţă de cum arată în prezent. Nu exista niciun bloc de locuinţe, iar parcurile şi chiar unele străzi erau diferite faţă de ceea ce există în prezent.

Primăria oraşului, dominată de funcţionari şi primari ai stăpânirii austro-ungare, a dat străzilor oraşului denumiri legate de personalităţile istorice ale Ungariei şi Transilvaniei, de ocupaţiile locuitorilor şi de localităţile apropiate.

Strada principală de la Gară până în centru, se numea Szecheny, numele unei personalităţi culturale a Ungariei, întemeietorul Academiei, Teatrului Naţional şi a Bibliotecii Naţionale a Ungariei. Paralelă cu aceasta, s-a aflat strada Traian, care a primit numele după vestigiile romane descoperite aici în secolul al XIX-lea. Aceeaşi stradă principală situată în zona parcului şi pieţii Iuliu Maniu, purta denumirea de Bulevardul Huniade, glorificându-1 pe Iancu de Hunedoara, iar în continuare până la ieşirea din oraş, se numea Strada Lepeş.

În Cetatea ridicată în secolul al XVIII-lea existau trei străzi principale. Actuala stradă Mihai Viteazul, s-a numit Ferencz, după numele împăratului Francz Iosif. Strada Unirii, acum Nicolae Iorga, purta numele împărătesei Elisabeta, iar cea a Bibliotecii, acum Gabriel Bethlen, purta numele episcopului Bathyani, întemeietorul bibliotecii cu acelaşi nume.

Zeci de clădiri vechi au fost demolate pentru a face loc blocurilor şi unor construcţii publice ridicate în timpul regimului comunist. Cea mai cunoscută clădire care a fost demolată este fostul hotel Hungaria, redenumit Dacia, care a dispărut când s-au construit blocul 280 din centrul oraşului.
surse: Historia, Adevărul

Darius BUZGURE

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...