// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

FOTO: „Gheţarul de la Focul Viu” – o comoară a Munţilor Apuseni. Peştera care „arde” cu razele soarelui

Peştera Focul Viu sau după cum i se mai spune „Gheţarul de la Focul viu” este o adevărată comoară a Munţilor Apuseni. Numele peşterii vine de la faptul că razele soarelui se răsfrâng pe grupurile de stalagmite şi provoacă reflexii scânteietoare.

Cei care doresc să viziteze acestă minune a naturii o pot face atât din judeţul Alba, cât şi din judeţul Bihor. Peştera se află pe Valea Galbenă, pe culmea care separă spre sud Groapa de la Bârsa de bazinul Văii Galbena, la o altitudine de 1165 metri.

Intrarea în peşteră se găseşte  la numai 550 m spre NV – V faţă de Vârful Piatra Galbenii. Intrarea este mică şi se găseşte la baza unui perete de stâncă.

Este formată din două săli: Sala Mare are 68 de metri lungime şi 46 m înălţime şi adăposteşte un bloc de gheaţă fosilă. Este iluminată de deasupra printru-un horn uriaş deschis.

Prin fereastra din tavan intră suficientă lumină pentru a dezvălui spendoarea bucăţilor stalagmitice de gheaţă care se află în partea opusă intrării în peşteră. În jurul prânzului, razele de soare creează o scenă de basm.

Este al treilea gheţar ca mărime din România, după Gheţarul Scărişoara şi avenul Bortig, cu un volum de 25.000 metri cubi de gheaţă.

Gheaţa se păstrează în peşteră datorită faptului că tavanul este deschis şi invită aerul rece înăuntru şi fiind lipsită de ventilaţie aerul se păstrează rece în tot timpul anului.

Peştera este parţial amenajată fiind relativ uşor de vizitat. În descrierile turistice vechi peştera purta numele de Peştera Eschimoşilor.

Un alt obiectiv turistic care merită vizitat în vecinătate sunt Cetăţile Ponorului.

Gheţarul de la Focul Viu este semnalat în lucrările turistice publicate de J. Czârân la începutul secolului, descris cu mai multă îngrijire de V. Puscariu în 1934 şi cercetat din punct de vedere ştiinţific de Institutul de Speologie din Cluj începînd din 1948. Planul detaliat al cavităţii a fost executat de L Viehmann şi M. Serban.

Sursa foto: romania-obiectiveturistice.blogspot.ro

Salvează

Salvează

Salvează

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419