Rămâi conectat

Actualitate

FOTO Directorul Arhivelor Naţionale, Ioan Drăgan, la Alba Iulia: Ghidul bilingv al fondurilor arhivistice privind Transilvania, tot mai aproape de finalizare

Publicat

în

Directorul Arhivelor Naţionale ale României, dr. Ioan Drăgan, a prezentat astăzi la Alba Iulia, stadiul de realizare al Ghidului bilingv româno-maghiar al fondurilor arhivistice din Transilvania până la 1918. Este vorba despre un proiect demarat în anul 2011, în colaborare cu Arhivele Naţionale din Ungaria, care va cuprinde o descriere succintă a ceea ce conţin fondurile arhivistice privind istoria Transilvaniei, istoria comună a celor două ţări în perioada de referinţă (secolul XIII – 1918) şi care va avea o structură bilingvă.

În cadrul conferinţei, ce a avut loc la sediul judeţean Alba al Arhivelor Naţionale din Alba Iulia, Ioan Drăgan a declarat că până în acest moment, “partea maghiară a anunţat 4 volume, care vor cuprinde documente din arhiva naţională maghiară, unde este şi fondul istoric al Transilvaniei. De asemenea, fonduri din arhiva militară cu privire la Transilvania, din Ministerul Apelor şi Mediului, vor fi incluse în primul primul volum. Vor fi apoi volume dedicate bibliotecii şi colecţiilor academiei maghiare şi arhivelor judeţene din Ungaria, unde sunt numeroase fragmente sau chiar fonduri întregi cu privire la Transilvania, mai ales în judeţele din apropierea graniţelor, cum este judeţul Hajdu Bihar, cu sediul la Debrecen, care are o parte importantă a arhivei vechiului judeţ Bihor, judeţ care a fost împărţit în două,o parte  în România şi o parte în Ungaria, fiind cel mai mare din vechea Ungarie ca întindere”.

 În judeţul Alba s-a reuşit până în acest moment să se realizeze descrierile pentru toate fondurile arhivistice, urmând doar ca acestea să fie ordonate, şi până la sfârşitul anului se speră ca volumul să fie editat.

Elit - Gustul Desăvârșit

 „În  Alba am reuşit până acum să facem descrierile pentru toate cele 642 de  fonduri pe care le avem, doar că va trebui să le ordonăm tematic şi să le facem indicii, adică tot ce trebuie la un instrument ştiinţific viabil. Având în vedere că Alba este primul judeţ alfabetic din ţară, sperăm ca anul acesta să apară volumul judeţului nostru, iar bucuria noastră va fi cu atât mai mare cu cât volumul de la Alba va avea şi prefaţa consacrată situaţiei arhivelor naţionale din România. Asta înseamnă un plus de imagine, pentru că mai mult ca sigur, cine va vrea să vadă o situaţie de ansamblu va trebui, pe lângă judeţul care-l interesează, să acceseze cel puţin, dacă nu să-şi procure, şi ghidul judeţului Alba”, a declarat Dana Zecheru, şef serviciu Arhivele Naţionale Alba.

 Ioan Drăgan a întărit ideea Danei Zecheru, menţionând că  “judeţul Alba este deschizător de serie şi că prin urmare primele pagini ale volumului judeţului  vor fi dedicate arhivelor din România, în general, şi a celor din Transilvania în special, ceea ce nu se va mai repeta în celelalte volume decât într-o formulă foarte rezumativă şi asemănătoare în toate celelalte.”

 Directorul Arhivelor Naţionale consideră că acest proiect este extraordinar de important, precizând că la încheierea acestei lucrări se va avea o imagine a surselor arhivistice privitoare la Transilvania, atât din România cât şi din Ungaria.

 Situaţia nu va fi exhaustivă, ea va fi realizată doar cu capacitatea de lucru a arhivelor naţionale din România şi Ungaria

 Potrivit acestuia, în România, Arhivele Naţionale deţin, de regulă, aproape toate fondurile şi colecţiile din perioada dinainte de 1918. Însă sunt şi mici excepţii: „anumite eparhii, biserici mai cu seamă,  instituţii, muzee, arhiva militară, arhiva diplomatică, biblioteca academiei, care conţin, chiar şi la noi, documente care nu vor intra în acest ghid, după cum în Ungaria nu vor intra de pildă arhivele bisericeşti, care sunt acolo foarte importante şi care nu au fost preluate la arhivele statului decât în mică măsură.  Prin urmare, situaţia nu va fi exhaustivă, ea va fi realizată doar cu capacitatea de lucru a arhivelor naţionale din cele două ţări”, a declarat Ioan Drăgan.

 Pentru Ghidul bilingv al fondurilor arhivistice din Transilvania până la 1918, partea română se ocupă de toate fondurile şi colecţiile din arhivele din Transilvania, în toate cele 16 judeţe de la Nord şi Vest de Carpaţi sau în alte Direcţii Judeţene în care se găsesc fonduri constituite din Transilvania şi în Arhivele Naţionale de la Bucureşti, iar partea maghiară şi-a asumat acelaşi lucru pentru judeţele aflate pe graniţa cu România şi fondul de la Arhivele Naţionale din Budapesta.

 Până în acest moment, niciun cercetător român nu are un instrument în limba română în ceea ce priveşte arhivele din Ungaria

  “Acest ghid este foarte important fiindcă, de pildă, cercetătorul român, până la această oră,  nu are niciun instrument în limba română, în ce priveşte descrierea arhivelor din Ungaria. Pe de altă parte, istoria celor două ţări este atât de puternic întrepătrunsă până la 1918, că am putea spune că nu există pe teritoriul Transilvaniei arhive publice care să nu fie de interes într-o parte măcar a unor fonduri şi colecţii pentru cercetătorii istoriei maghiare din perioada respectivă, după cum în Ungaria cu siguranţă că nu există nicio arhivă judeţeană în care să nu găsim documente despre Transilvania”, precizează directorul Arhivelor Naţionale.

 Schimburi de informaţii cu statele vecine, pentru a face servicii cercetătorilor români şi ştiinţei istorice naţionale

 Ion Drăgan consideră că pentru a aduce şi a face servicii cercetătorilor români şi ştiinţei istorice naţionale trebuie ca Arhivele Naţionale ale României să aibă cea mai bună relaţie cu arhivele din statul vecin. „În primul rând să ştim ce-i acolo, în linii mari, că nu facem schimb de documente, să nu creadă cineva, se fac schimburi de informaţii”, a precizat acesta, spunând că  prin organizarea acestor şedinţe comune ale comisiilor operative de lucru română şi maghiară pentru acest proiect, a aflat că într-un oarecare judeţ din Ungaria se află o bucată din arhiva judeţului Hunedoara, despre care nu ştia nimeni, şi că în alt judeţ au rămas vreo 300-400 de documente medievale din arhiva oraşului Bistriţa, care se află actualmente la arhivele din Cluj. „Noi ştiam că  în timpul războiului, când clădirea arhivelor din Bistriţa a fost evacuată de armata şi administraţia maghiară care ocupa nordul Transilvaniei, a fost adus în România tot fondul, dar de fapt mai rămăseseră câteva cutii rătăcite, dosite, căzute din autocamion la transport…”, a declarat Ioan Drăgan.

 Din seria evenimentelor programate în scopul realizării proiectului face parte şi reuniunea desfăşurată la Nyiregyhaza, în perioada 25-27 martie a.c., a Comisiei Operative română şi maghiară. Comisia română a fost condusă de Ioan Drăgan, directorul ANR, iar cea maghiară de către Zsuzsanna Miko, director general al Arhivelor Naţionale ale Ungariei. În cadrul întâlnirii s-a convenit finalizarea primelor volume prezentând fonduri şi colecţii din România şi Ungaria în cursul semestrului al II-lea al anului în curs, încât să fie publicate în primele luni ale anului 2014.

 Acest proiect se înscrie într-o direcţie mai amplă a arhivelor naţionale din România, care priveşte dezvoltarea relaţiilor internaţionale, cu alte arhive din apropierea ţării noastre, sau mai de departe, în interesul perfecţionării activităţii . „În felul acesta ne perfecţionăm activitatea şi în acelaşi timp suntem mai ultili celor interesaţi din lumea ştiinţifică”, a declarat Ioan Drăgan la Alba Iulia.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

BANI pentru 14 clădiri sau obiective istorice din Roșia Montană: Lista acestora, după includerea în UNESCO

Publicat

în

BANI pentru 14 clădiri sau obiective istorice din Roșia Montană: Lista acestora, după includerea în UNESCO

Anul 2022 va fi unul benefic pentru patrimonial construit, aflat în pericol, din Roşia Montană. Un număr de 14 clădiri sau obiective istorice primesc în acest an finanţare din partea Ministerului Culturii, prin Timbrul Monumentelor Istorice 2022.

Finanţarea vine după decizia istorică din 2021, prin care Roşia Montană a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Două clădiri primesc finanţare pentru intervenţii de urgenţă (Bisericile Greco-Catolică şi Romano-Catolică), iar alte două obiective aparţinând cultelor şi administraţiei locale (casa cantorului Bisericii Unitariene şi fostul cinematograf) primesc finanţare pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice.

Elit - Gustul Desăvârșit

Zece obiective (case tradiţionale, căminul cultural, biserici, monumentul funerar / comemorativ al lui Simion Balint şi un obiectiv arheologic – galeria romană din Orlea) au obţinut finanţare pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, prin Apelul tematic Roşia Montană – patrimoniu UNESCO în pericol.

Au putut participa la această competiţie proiecte dedicate monumentelor istorice din Roşia Montană sau clădiri parte din siturile istorice clasate, aflate în proprietate privată sau publică, care au îndeplinit criteriile de eligibilitate stabilite prin ghidul aplicantului şi lege: valoarea clădirii, starea de conservare, importanţa pentru contextul comunitar, regional şi naţional dar şi în cadrul sitului UNESCO, co-finanţare, plan de măsuri de intervenţie, avizul/acordul Direcţiei Judeţene de Patrimoniu etc.

Galeria minieră Orlea din cadrul Muzeului Mineritului, Minvest SA Deva – Filiala Roşia Montană, primeşte pentru prima dată după mulţi ani finanţare pentru reparaţii la portal (finisaje), reparaţii ale planurilor înclinate de acces şi a galeriei orizontale (curăţare şi completare trepte şi rigole laterale, eliberare pământ (steril) şi reparaţii ale suprafeţelor de călcare), reparaţii şi reconfigurări ale sistemului de iluminat, a balustrăzilor şi refacere sprijinire din lemn demonstrativă. Biserica Romano-Catolică va beneficia de înlocuirea părţilor degradate ale şarpantei, revizuirea şi reaşezarea învelitorii, introducerea şorţurilor şi revizuirea sistemului de colectare şi dirijare a apelor pluviale.

Un alt proiect se referă la lucrări de întreţinere la mormântul lui Simion Balint, unul dintre revoluţionarii români care a luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieşului. Primăria Roşia Montană va primi bani pentru lucrări de reparaţii la clădirea vechiului cămin cultural, precum şi pentru eleborarea documentaţiei tehnico-economice pentru clădirea nr. 185, fostul cinematograf al localităţii.

Celalalte proiecte se referă la reparaţii la fosta şcoală confesională romano-catolică (Casa Albă), reparaţii la Biserica Unitariană, documentaţie tehnico-economică pentru Casa Cantorului Unitarian, intervenţii de urgenţă la Biserica Greco-Catolică, respective lucrări de reparaţii la casele cu nr. 331, 344, 324, 475 şi 451. Valoarea totală a proiectelor este de 926.000 de lei, termenul de finalizare fiind decembrie 2022.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Căpșunarii români refuză să mai lucreze în Italia: În ce țări aleg să meargă

Publicat

în

Căpșunarii români refuză să mai lucreze în Italia: În ce țări aleg să meargă

Românii care au mers ani la rând la cules de căpșuni, în Italia, își schimbă obiceiurile. Spun că fermierii din alte țări le dau bani mai mulți și le asigură condiții mai bune de muncă.

Există, însă, și categoria celor care s-au săturat de munca grea, pe ploaie, sau pe arșiță, și își încearcă norocul, în alte domenii.

Bogdan Ionică are sere în Sicilia, cu legume și fructe, dar și plantații de măslini. Este primul an în care nu găsește oameni care să-l ajute să strângă recolta. Cei care au mai lucrat pentru el îl refuză și îi spun că aleg alte țări în care sunt plătiți mai bine sau pur și simplu rămân acasă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bogdan Ionică, fermier în Italia: „Mai avem de plantat încă un pic din seră, dar mă opresc că nu am forță de muncă și nu reușesc să fac singur. Vor bani mulți, preferă să rămână acasă decât să primească banii care erau înainte. Am nevoie de măcar patru oameni. Multe culturi mi-au rămas în picioare. Nu am putut să le culeg”.

Salarii mai atrăgătoare în Danemarca

În Italia, un culegător este plătit cu 50 de euro pe zi, în timp ce în Spania câștigă 80 – aproape dublu. În tot acest timp, în Danemarca, un zilier ia și 130 de euro.

Toma și soția lui au renunțat să mai trudească în agricultură din cauza condițiilor grele si s-au angajat în domeniul hotelier.

Toma: „Mergi la muncă și dacă o zi mai proastă și nu faci kgilogramele care trebuie, nici bani, nu iei în ziua respectivă. Dacă avea comenzi patronul, trebuia să mergi la muncă să culegi. Așa ,la jobul ăsta, suntem plătiți la oră. Acum sunt atâtea locuri de muncă, atâtea agenții, ai de unde să alegi”.

Bianca, soția lui Toma: „La afine, lucrai afară, lucrai și pe ploaie, obosită. Să stai într-o zi ploioasă acolo nu e deloc ușor. Aici, lucrezi în interior și e altfel”.

În 2022, cele mai multe oferte de muncă au venit din Belgia și Olanda

Adriana Agafon, manager Resurse Umane firmă de recrutare din Danemarca: „Ofertele sunt foarte avantajoase pentru că vin la pachet și cu cazări gratuite, salarii avantajoase, număr de ore mai mare. În Danemarca se câștigă câte 1.500-1.600 de euro pe lună, primesc cazare gratuită, bani de vacanță, ăsta e minimul, avem muncitori care trec de 2.500 de euro pe lună”.

Adriana Sarghie, purtător de cuvânt AJOFM Iași: „Avem locuri de muncă în domeniul agricol pentru persoanele care doresc să muncească la cules de sparanghel, de zmeură. Spre deosebire de anii anteriori, a fost o explozie de oferte pe acest domeniu”.

Conform celor de la Agenția Forței de Muncă, anul acesta, cele mai multe oferte din agricultură au venit din Belgia și Olanda.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Tribunalul Alba ANULEAZĂ numirile managerilor de la Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni

Publicat

în

Tribunalul Alba ANULEAZĂ numirile managerilor de la Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni

Instanța civilă de contencios civil Alba a anulat deciziile emise de primarul orașului Câmpeni, Pașca Cristian Dan, de numire a doi manageri la unitățile medicale din oraș, respectiv Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni și dispune anularea celor două contracte de management semnate de către primar.

„Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului relativ la petitul 5 al acţiunii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Morcan Dragomir faţă de petitele 1-4.

Admite în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul BAR CONSTANTIN CNP * în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL ORĂŞENESC CÎMPENI, PRIMARUL ORAŞULUI CÎMPENI şi MORCAN DRAGOMIR şi în consecinţă: Dispune anularea deciziei 1/2021, procesul verbal 2014/2021, decizia 2011/2021, dispoziţia 180/2021 şi contractul de management 7123/2021. Obligă pârâtul SPITALUL ORĂŞENESC CÎMPENI să plătească reclamantului suma de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Respinge în rest cererea reclamantului privitoare la cheltuielile de judecată, reprezentând taxă de timbru. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Alba. Pronunţată, azi, 31.01.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în soluția oferită de către instanță în cazul numirii de la Spitalul Orășenesc Câmpeni.

Soluția oferită de către instanță în cazul numirii de la Spitalul de Broni Cronice Câmpeni

„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului privitor la petitul 6, invocată de către pârâta Mecea Valentina Ileana. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Mecea Valentina Ileana şi Primarul oraşului Câmpeni, invocată de către pârâta Mecea Valentina Ileana şi pârâtul Primarul oraşului Câmpeni.

Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul BAR CONSTANTIN, CNP * cu domiciliul în *, în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL DE BOLI CRONICE CÂMPENI cu sediul în *, MECEA VALENTINA ILEANA cu domiciliul în * şi Primarul oraşului Câmpeni, cu sediul în *, şi în consecinţă: Anulează Decizia nr. 1/16.06.2021 emisă de Consiliul de administraţie al SPITALULUI DE BOLI CRONICE CÂMPENI. Anulează procesul verbal – rezultatul final la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, nr. 2838/18.08.2021. Anulează Decizia nr. 2865/20.08.2021 emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor privind ocuparea postului de manager persoană fizică la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni. Anulează procesul verbal- rezultatul final la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, nr. 2867/20.08.2021.

Anulează Dispoziţia nr. 275/14.09.2021 emisă de Primarul oraşului Câmpeni. Anulează contractul de management nr. 1154/14.09.2021 încheiat între pârâtul Primarul oraşului Câmpeni şi pârâta Mecea Valentina Ileana. Obligă pârâtul Spitalul de Boli Cronice Câmpeni la plata către reclamant a sumei de 2750 lei cu titlu cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul şi motivele de recurs se depun la Tribunalul Alba, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 11.05.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. ”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare