Opinii - Comentarii

FOTO| Atmosfera fascinantă a peșterii-aven Ghețarul de sub Zguraști, cu spectacol de lumini și ceață la intrare

Ioana Oprean

Publicat

în

Ghețarul de sub Zguraști cunoscut și ca Peștera-aven Ghețarul de sub Zguraști, adăpostește cel mai mare lac subteran din România. Peștera se află în comuna Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului, pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordancușii, la altitudinea de 921 m.

Prima mențiune a peșterii a fost făcuta de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști”.

În peretele peșterii se deschid două arcade din piatră. Cea din stânga are o înălțime de 3 m și o lățime de 10 m, în timp ce arcada din dreapta are o boltă ridicată la 30 m. Acestea două se întâlnesc în sala peșterii. Podeaua formează fundul argilos al unui lac întins, în care atunci când se acumulează, apa ajunge la o înălțime de 25m. Întreaga rețea subterană a Ghețarului de sub Zguraști totalizează 775 m.

Lumina care intră în peșteră creează un spectacol de lumini asemănător cu cel de la Ghețarul Focul Viu.

Denumirea acestei peșteri ne poate induce în eroare, în ea nefiind niciun ghețar permanent, ci un aven larg, deschis la suprafață, pe fundul căruia zăpada rezistă o perioadă mult mai îndelungată decât în exterior. Gura circulară a avenului măsoară aproximativ 40 m, iar panta de grohotiș coboară până la 30 m adâncime.

Peștera adăpostește numeroase săli, cum ar fi Sala Prăbușirilor, impresionantă prin mulțimea blocurilor de rocă de dimensiuni de până la câțiva metri cubi, Sala de Mese, Sala Lacului sau Sala Speranței, podeaua acesteia fiind tapetată cu argilă peste care s-au dezvoltat formațiuni stalagmitice de până la 2,5 metri înălțime.

O altă Sală este cea a Nuferilor, în care se întâlnesc stalagmite-lumânare și „nuferi”- formațiuni din monocristale de calcit.

Prin Galeria Lacului Lung, de 75 de metri lungime, se ajunge în Sala Templului Prăbușit, unde blocurile de dimensiuni de câțiva metri cubi atestă perioade succesive de prăbușire a tavanului.

Sala Mare este punctul de plecare pentru patru galerii, fiecare purtând denumirea unei litere:

„Galeria U” – situată în extrema stângă, cu o deschidere de 50cm, care se înalță la 2m diametru, terminându-se cu un colmataj de argilă;

„Galeria V” – care face legătura cu Sala de sub Poartă; în partea opusă, face legătura cu Sala Sifonului;

„Galeria H” – aici a fost montată o poartă metalică, Poarta Egoiștilor. Galeria se termină în tavanul Sălii de Sub poartă, de care o leagă 2 puțuri;

„Galeria Y” – este mai puțin spectaculoasă decât celelalte și are o întindere de 40m.

 Particularități

În această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racovita (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson.

Un alt element interesant îl constituie prezența mușchilor de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. si Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub apa și care indică ca atare nivelul de creștere maximă a lacului.

 Fauna

Faunistic peștera este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale.

 Condiții de vizitare

Este o peștera foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versați. Echipament necesar: costume impermeabile, cizme de cauciuc, multiple surse de lumină, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc.

 Acces

Pentru a ajunge la Peștera-aven Ghețarul de sub Zguraști, trebuie să urcați din Valea Ordancusii pe versantul drept, ori să coborâți Dealul Mununii, pe traseul ce duce la Cabana Scărișoara.

Turiștilor neexperimentați li se recomandă să exploreze doar zona de la intrarea în peșteră, fără a merge prea adânc neînsoțiți și neechipați corespunzător.

Sursa: bzi.ro

Foto: arieseni-apuseni.ro

[nggallery id=6663]


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

Paștele din 2027 vine cu o diferență uriașă între ortodocși și catolici. Când este Învierea Domnului

Unirea Ziarul

Publicat

în

Paștele ortodox și catolic în 2027. Când pică Învierea Domnului și de ce sunt sărbătorite la 35 de zile distanță Paștele 2027 va fi sărbătorit la date diferite de ortodocși și catolici. Catolicii vor celebra Învierea Domnului pe 28 martie, în timp ce ortodocșii vor sărbători Paștele pe 2 mai Data Paștelui se schimbă de […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

13 septembrie – Ziua Internațională a Ciocolatei: Povestea dulce a unui aliment care a cucerit lumea

Ioana Oprean

Publicat

în

13 septembrie – Ziua Internațională a Ciocolatei: Povestea dulce a unui aliment care a cucerit lumea Ciocolata are, în calendarul internațional al zilelor dedicate alimentelor, mai multe date de sărbătoare. Una dintre ele este 13 septembrie, desemnată în unele calendare drept Ziua Internațională a Ciocolatei. Data este asociată atât cu istoria industriei ciocolatei, cât și […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

11 septembrie 1867 – Ziua în care Timotei Cipariu a schimbat drumul ortografiei românești

Ioana Oprean

Publicat

în

11 septembrie 1867 – Ziua în care Timotei Cipariu a schimbat drumul ortografiei românești 11 septembrie 1867 marchează un moment important în istoria limbii române. După dezbateri îndelungate, Societatea Academică a adoptat proiectul de ortografie susținut de Timotei Cipariu, una dintre cele mai puternice personalități intelectuale ale românilor din Transilvania. Propunerea lui Timotei Cipariu avea […]

Citește mai mult