Opinii - Comentarii

FOTO| Atmosfera fascinantă a peșterii-aven Ghețarul de sub Zguraști, cu spectacol de lumini și ceață la intrare

Ioana Oprean

Publicat

în

Ghețarul de sub Zguraști cunoscut și ca Peștera-aven Ghețarul de sub Zguraști, adăpostește cel mai mare lac subteran din România. Peștera se află în comuna Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului, pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordancușii, la altitudinea de 921 m.

Petrecerea Divorțaților

Prima mențiune a peșterii a fost făcuta de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști”.

În peretele peșterii se deschid două arcade din piatră. Cea din stânga are o înălțime de 3 m și o lățime de 10 m, în timp ce arcada din dreapta are o boltă ridicată la 30 m. Acestea două se întâlnesc în sala peșterii. Podeaua formează fundul argilos al unui lac întins, în care atunci când se acumulează, apa ajunge la o înălțime de 25m. Întreaga rețea subterană a Ghețarului de sub Zguraști totalizează 775 m.

Lumina care intră în peșteră creează un spectacol de lumini asemănător cu cel de la Ghețarul Focul Viu.

Denumirea acestei peșteri ne poate induce în eroare, în ea nefiind niciun ghețar permanent, ci un aven larg, deschis la suprafață, pe fundul căruia zăpada rezistă o perioadă mult mai îndelungată decât în exterior. Gura circulară a avenului măsoară aproximativ 40 m, iar panta de grohotiș coboară până la 30 m adâncime.

Peștera adăpostește numeroase săli, cum ar fi Sala Prăbușirilor, impresionantă prin mulțimea blocurilor de rocă de dimensiuni de până la câțiva metri cubi, Sala de Mese, Sala Lacului sau Sala Speranței, podeaua acesteia fiind tapetată cu argilă peste care s-au dezvoltat formațiuni stalagmitice de până la 2,5 metri înălțime.

O altă Sală este cea a Nuferilor, în care se întâlnesc stalagmite-lumânare și „nuferi”- formațiuni din monocristale de calcit.

Prin Galeria Lacului Lung, de 75 de metri lungime, se ajunge în Sala Templului Prăbușit, unde blocurile de dimensiuni de câțiva metri cubi atestă perioade succesive de prăbușire a tavanului.

Sala Mare este punctul de plecare pentru patru galerii, fiecare purtând denumirea unei litere:

„Galeria U” – situată în extrema stângă, cu o deschidere de 50cm, care se înalță la 2m diametru, terminându-se cu un colmataj de argilă;

„Galeria V” – care face legătura cu Sala de sub Poartă; în partea opusă, face legătura cu Sala Sifonului;

„Galeria H” – aici a fost montată o poartă metalică, Poarta Egoiștilor. Galeria se termină în tavanul Sălii de Sub poartă, de care o leagă 2 puțuri;

„Galeria Y” – este mai puțin spectaculoasă decât celelalte și are o întindere de 40m.

 Particularități

În această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racovita (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson.

Un alt element interesant îl constituie prezența mușchilor de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. si Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub apa și care indică ca atare nivelul de creștere maximă a lacului.

 Fauna

Faunistic peștera este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale.

 Condiții de vizitare

Este o peștera foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versați. Echipament necesar: costume impermeabile, cizme de cauciuc, multiple surse de lumină, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc.

 Acces

Pentru a ajunge la Peștera-aven Ghețarul de sub Zguraști, trebuie să urcați din Valea Ordancusii pe versantul drept, ori să coborâți Dealul Mununii, pe traseul ce duce la Cabana Scărișoara.

Turiștilor neexperimentați li se recomandă să exploreze doar zona de la intrarea în peșteră, fără a merge prea adânc neînsoțiți și neechipați corespunzător.

Sursa: bzi.ro

Foto: arieseni-apuseni.ro

[nggallery id=6663]


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

12 noiembrie – Zi cu triplă semnificație pentru Armata României: Ziua Statului Major al Apărării, Ziua Cercetașilor Militari și Ziua Geodezilor Militari

Ioana Oprean

Publicat

în

12 noiembrie – Zi cu triplă semnificație pentru Armata României: Ziua Statului Major al Apărării, Ziua Cercetașilor Militari și Ziua Geodezilor Militari 12 noiembrie ocupă un loc important în calendarul tradițiilor militare românești, fiind data la care sunt marcate Ziua Statului Major al Apărării, Ziua Cercetașilor Militari și Ziua Geodezilor Militari. Cele trei aniversări au […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Mesaje: La mulţi ani Mihai, Mihaela, Gabriel şi Gabriela!

Ioana Oprean

Publicat

în

Mesaje: La mulţi ani Mihai, Mihaela, Gabriel şi Gabriela! Felicitări de Sfinții Mihail și Gavril • Urări pentru Mihai și Gavril În 8 noiembrie, îi sărbătorim pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În această zi peste 1,3 milioane de români îşi serbează ziua de naştere. ziarulunirea.ro vă oferă mai jos mesaje, urări, sms-uri şi felicitări […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Nume care se sărbătoresc de Sfinții Mihail și Gavriil 2026. Peste 1,3 milioane de români își serbează onomastica

Ioana Oprean

Publicat

în

Ce nume derivate se sărbătoresc de Sfântul Mihail și Gavriil 2026 Cei care poartă numele de Mihail, Gavril, Mihai, Mihaela, Michi, Mişa, Mihăiţă, Mişu, Mihnea, Mihăilă, Mihalache, Mihalcea, Mihu, Gabriel, Gabriela, Gabi, Gabiță, Gavriil, Gavrilă sau alte derivate își serbează în 8 noiembrie, ziua numelui. Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici îi prăznuiesc pe Sfinţii Arhangheli Mihail […]

Citește mai mult