Foto| Asfaltul turnat pe drumul județean 107A, tronsonul Pâclișa-Vurpăr, nu a trecut testul iernii

Asfaltul turnat pe drumul județean 107A, tronsonul Pâclișa-Vurpăr, nu a trecut testul iernii 

Drumul județean Pâclișa-Vurpăr, mult așteptat și considerat o soluție pentru descongestionarea traficului dintre Alba Iulia și Sebeș, nu a trecut testul iernii, fiind plin de gropi, denivelări, iar pe alocuri sub stratul de asalt se observă pământul, în condițiile în care tronsonul a fost dat în folosință doar la finalul anului 2018.

În calitate de consilier județean sunt preocupat de starea tehnică a tuturor drumurilor publice. Infrastructura este, de altfel, un subiect de interes pentru oricare cetățean, indiferent de unitatea administrativ-teritorială în care își are domiciliul, întrucât deseori trecem dintr-o localitate în alta, fie în interes personal, de serviciu, turistic etc.

Consiliul Județean este instituția publică responsabilă de starea tehnică a drumurilor județene și care are atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului, imposibil de realizat fără o infrastructură adecvată. Din păcate, județul Alba are în continuare sute de kilometri de drumuri județene de piatră și pământ, în condițiile în care numai anul trecut i-a fost repartizată, prin legea bugetului de stat, suma de aproape 11,3 milioane de lei, pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și locale (pentru cele din urmă fondurile au fost redistribuite către primării). Pe lângă acești bani mai există și alte surse de finanțare, care pot fi accesate dacă infrastructura rutieră ar fi, într-adevăr, o prioritate pentru Consiliul Județean.

În egală măsură, este lesne de înțeles că niciun lucru mare nu se poate realiza peste noapte. Drept consecință locuitorii județului Alba, cu preponderență cei care fac naveta între Alba Iulia și Sebeș, au așteptat ani buni asfaltarea drumului de pământ Pâclișa-Vurpăr, deoarece acesta este o bună variantă ocolitoare. După mai multe amânări, tronsonul a fost asfaltat, dat în folosință la finalul anului 2018, însă nu a trecut testul iernii – pe el s-au format numeroase gropi, denivelări și pe alocuri asfaltul s-a erodat fiind vizibil pământul de dedesubt. Deteriorarea părții carosabile este, la urma urmei, un fenomen care apare în urma trecerii ireversibile a timpului. Este, totodată, de înțeles că șoseaua nu mai arată la fel, spre pildă, după 10 ani de trafic greu, intens, însă este cu totul inacceptabil, intolerabil, neîntemeiat ca acest lucru să se întâmple înainte să se usuce cerneala de pe semnăturile proiectului. La fel de bizară este și lipsa muncitorilor de pe acest tronson – fie pentru continuarea lucrărilor, fie pentru reparații – în contextul în care vremea este prielnică.

Este regretabil că instituția cu cele mai mari resurse financiare din județul Alba nu a găsit în foarte mulți ani o soluție pentru traficul intens dintre Alba Iulia și Sebeș și este frustrant că atunci când a identificat-o ea nu a fost pusă în aplicare corespunzător. De asemenea, este de menționat că pentru asfaltarea acestui drum au militat în mai multe rânduri consilierii județeni ai PSD (mărturie stau procesele verbale din timpul ședințelor de consiliu județean)

Totodată, dacă ar fi ținut cont de interesul cetățeanului Consiliul Județean Alba ar fi trebuit să ofere din oficiu clarificări cu privire la situația acestui drum – orice șofer și-ar pune întrebarea legitimă: de unde atâtea gropi pe un drum proaspăt deschis circulației?

Există, de altfel, două ipoteze în cadrul cărora Consiliul Județean este responsabil să facă lumină:

1.      Dacă lucrările pe acest tronson au fost finalizate, cum de au apărut după doar 3-4 luni de la darea în folosință zeci de gropi? A fost respectată calitatea lucrărilor?

2.      Dacă mai trebuie turnat un strat de asfalt – așa cum pare la fața locului – de ce nu a fost respectat graficul de timp (ordinul de începere s-a dat în primăvară, iar termenul era în toamnă). Darea prematură în folosință va afecta calitatea lucrărilor?

Urmare celor arătate mai sus am adresat următoarele întrebări Consiliului Județean Alba, a căror răspunsuri vor fi puse la dispoziția opiniei publice:

–         Care este stadiul lucrărilor pe tronsonul Pâclișa-Vurpăr? Mai este nevoie de turnarea unui strat de asfalt?

–          Care este costul integral al lucrărilor, respectiv cât a costat asfaltarea unui kilometru? Se încadrează constructorul în bugetul alocat inițial?

–          Cât timp s-a întârziat finalizarea lucrărilor? Care sunt motivele și când vor fi definitivate? (inclusiv cu trasarea marcajelor rutiere)

–          Dacă este vorba de o dare prematură în folosință, va fi în vreun fel afectată calitatea finală?

–          Cum vă explicați apariția numeroaselor gropi pe un drum de circa 4 kilometri dat în folosință în urmă cu 3-4 luni?

–          S-a întocmit proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor (dacă acestea s-au finalizat)? Dacă nu s-a realizat (procesul verbal), se poate circula pe acest tronson?

–          Care este stadiul plăților către constructor?

–          Acoperă garanția lucrărilor gropile deja apărute pe partea carosabilă? Până la ce dată este tronsonul în garanție? S-a solicitat constructorului repararea gropilor?

Îndeobște suntem învățați să vorbim despre o asumare a răspunderii, însă când suntem puși în fața faptului împlinit nu mai găsim vinovații. Ceea ce conducerea Consiliului Județean trebuie să recunoască este nu doar că a rămas în urmă cu asfaltarea drumurilor județene, ci și că tronsoanele pe care le-a reabilitat nu sunt tocmai conform standardelor.

Corneliu Mureșan