FOTO | Altar roman votiv dedicat zeului Liber Pater, exponatul lunii august la Muzeul municipal „Ioan Raica” din Sebeș. A fost descoperit la Benic, în 1962

Altar roman votiv dedicat zeului Liber Pater, exponatul lunii august la Muzeul municipal „Ioan Raica” din Sebeș. A fost descoperit la Benic, în 1962

Piesa aleasă ca exponat al lunii august la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un altar votiv dedicat zeului Liber Pater, o divinitate de origine italică care s-a bucurat de multă apreciere în întreg cuprinsul lumii romane. Monumentul, intrat în anul 1972 în patrimoniul muzeului sebeşean, a fost descoperit în Benic (jud. Alba) de către cetățeanul Avram Simion în propria-i grădină în 1962, de la care a fost achiziționat zece ani mai târziu de către muzeu.

Citește și: Casa și muzeul Fanfarei din Petrești – Un proiect de suflet al Sebeșului: Sediu modern pentru activitățile fanfarei și expoziție muzeală pentru vizitatori

Altarul, de formă paralelipipedică, cu dimensiunile de 59 x 35 x 22 cm, este confecționat din calcar și este ornamentat cu o serie de linii paralele atât la bază, cât şi în partea superioară, pe trei din laturile sale, iar sus, pe fronton, cu grupe de linii dispuse oblic, și câte două reprezentări de con de pin pe fiecare dintre cele trei laturi. Spatele altarului este neted şi fără nicio ornamentație. În partea superioară se găsește cavitatea pentru libații, de formă circulară, în care, atunci când a fost găsit, era un vas cu cereale carbonizate, distrus însă în momentul descoperirii.

Inscripţia în limba latină este următoarea: LIBIIS VOTV / LIBRO P / ATRIS /PAVLINV (Paulinus şi-a îndeplinit făgăduiala făcută lui Liber Pater prin ofrande). Se remarcă, înainte de toate, stângăcia cu care sunt executate literele, cu deosebire în ceea ce privește litera L, redată ca un S invers, apoi unele cuvinte scrise cu o grafie sau în forme populare cum sunt: LIBIIS, gravat cu doi I, VOTV prin dispariția lui M final, în locul acuzativului VOTUM şi LIBRO în loc de LIBERO.

Aceste forme târzii aparținând latinei vulgare, sunt prezente în tot Imperiul Roman şi sunt obișnuite pentru limba populară care se vorbea în mediul rural, de unde provine de altfel monumentul. Şi tot aici mai amintim, ca o dovadă a stângăciei lapicidului care a executat inscripția, așezarea literei S din numele dedicantului Paulinus, deasupra literei V astfel că el face parte din rândul 4 al inscripției. Deși este rar în Dacia, numele Paullus, Paulinianus, Paullina, Paulla sunt comune însă în alte zone ale imperiului, cum ar fi bunăoară Raetia, Roma, Verona etc.

Altarul de la Benic a trecut printr-un proces de restaurare şi conservare anul acesta în cadrul celei de-a patra ediții a workshop-ului „Restaurarea și conservarea bunurilor culturale confecționate din piatră”, organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii şi Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---