Fostul premier Florin Cîțu: Majorarea TVA este una dintre cele mai nocive forme de ajustare fiscală

Florin Cîțu:  Majorarea TVA este una dintre cele mai nocive forme de ajustare fiscală

„Creșterea taxelor într-o economie fragilă nu e o soluție tehnică, ci o decizie politică cu efecte economice previzibile: stagnare prelungită, capital descurajat și încredere erodată. În loc să genereze consolidare fiscală, taxele mai mari reduc cererea internă, inhibă investițiile și împing o parte din activitatea economică în zona gri. Cu cât măsura este mai puțin predictibilă și mai puțin ancorată în realitatea economică, cu atât efectele negative se acumulează”, afirmă fostul premier Florin Cîțu.

Citește și: Fostul premier Florin Cîțu: 45 de miliarde de lei – bani scoși SUPLIMENTAR din buzunarele românilor în următoarele 16 luni

„Dintre toate tipurile de creșteri de taxe, majorarea TVA este una dintre cele mai nocive forme de ajustare fiscală, mai ales atunci când este aplicată pe neașteptate, într-o economie care deja stagnează. TVA-ul este o taxă regresivă, care lovește direct consumul populației și transferă presiunea fiscală către cei cu venituri mici și medii. Iar într-un context global complicat, marcat de dobânzi ridicate, costuri energetice persistente și incertitudine geopolitică, o astfel de măsură nu poate avea alt efect decât adâncirea stagnării economice și reducerea puterii de cumpărare.

Dar într-o economie ca a României, creșterea TVA vine cu un risc suplimentar, rar discutat: amplificarea arbitrarului fiscal și a corupției administrative. TVA-ul nu este doar o taxă. Este, de ani de zile, un instrument de control politic.

Rambursările de TVA se fac adesea cu întrebări, condiționări sau întârzieri inexplicabile. În unele cazuri, ele sunt folosite ca mijloc de presiune sau recompensă, în funcție de cine cere rambursarea și ce relație are cu decidentul.

Această practică abuzivă a fost oprită în perioada 2020–2021, când s-a introdus un mecanism clar: rambursarea TVA în maximum 24 de ore, fără control prealabil. A funcționat. Încasările au crescut, iar economia a fost susținută într-un moment dificil. Din păcate, guvernele care au urmat au revenit la reflexele de control și șantaj administrativ, modificând cadrul introdus. Favoritismul și arbitrariul în rambursări au fost reluate.

Revenirea la aceastǎ practica afectează direct lichiditatea IMM-urilor, distorsionează competiția și descurajează investițiile private. Statul trimite un semnal negativ de instabilitate fiscală, care amplifică riscurile percepute de investitori, mai ales într-un climat economic deja tensionat. Când analizăm astfel de decizii, trebuie să ne concentrăm pe efecte, nu pe intențiile declarate, și să evităm capcana survivorship bias: faptul că anumite companii și persoane rezistă în acest mediu nu înseamnă că sistemul funcționează bine. Companiile care nu supraviețuiesc sau aleg să nu mai investească nu apar în statistici, dar absența lor are costuri reale. La fel și românii care nu-și mai pot permite anumite produse: nu apar în graficele oficiale, dar viața lor este mai grea.

Iar impactul unei creșteri de TVA în aceste condiții nu este doar economic. Este social și structural. Creșterea taxării consumului reduce încă o dată venitul disponibil în rândul celor mai vulnerabili, accentuează inegalitățile și amplifică neîncrederea în instituții. Când acest tip de decizie vine în paralel cu practicile arbitrare descrise mai sus, efectul cumulat este unul de recesiune combinată cu degradare instituțională.

Un sfat sincer pentru guvern: în loc să plătiți milioane de euro pe „analize” ale Băncii Mondiale sau să ascultați sfaturile „neinteresate” ale agențiilor de rating sau ale unor „specialiști” de la Bruxelles, puneți mâna și analizați datele României. De ce în 2020 economia și-a revenit după un singur trimestru? De ce în 2021 deficitul bugetar a scăzut cu aproape 3 puncte procentuale fără nicio creștere de taxe? Și ce s-a întâmplat în 2010 după majorarea TVA?

Poate ați înțelege că istoria oferă deja răspunsul. Trebuie doar să vrei să-l citești”, spune Florin Cîțu.