Flancul estic al NATO, inclusiv România, ar putea fi întărit cu trupe americane – surse

Flancul estic al NATO, inclusiv România, ar putea fi întărit cu trupe americane – surse

Statele Unite ar putea reduce cu aproximativ 5.000 de militari prezența trupelor americane în Europa, mult sub nivelul de 25.000 de soldați de care se temeau inițial aliații europeni. Reconfigurarea dispozitivului militar american ar urma să afecteze în principal Germania, în timp ce flancul estic al NATO, inclusiv România, ar putea beneficia de o consolidare a prezenței militare americane. Informațiile apar într-o analiză Bloomberg, care citează surse familiarizate cu discuțiile din cadrul administrației de la Washington.

Potrivit surselor citate, reducerea efectivelor ar putea fi mai limitată decât se anticipa inițial, în condițiile în care aliații europeni și-au intensificat cheltuielile pentru apărare, iar unele state de pe flancul estic s-au oferit să contribuie financiar la susținerea prezenței militare americane.

Țările care se învecinează cu Rusia ar putea avea astfel un rol mai important în noua arhitectură de securitate europeană, prin asumarea unei părți din costurile legate de staționarea trupelor americane. Această evoluție ar putea favoriza redistribuirea unor efective către estul Europei, într-o perioadă marcată de tensiuni de securitate și de războiul din Ucraina.

Citește și: Cât costă prezența militarilor americani în România? Nicușor Dan confirmă oferta financiară către Washington, dar păstrează secrete cifrele negocierii

O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat că aliații se așteaptă în prezent la o reducere totală de aproximativ 5.000 de militari americani. Decizia finală îi aparține însă președintelui Donald Trump, care a criticat în repetate rânduri statele europene pentru contribuția insuficientă la securitatea colectivă și pentru lipsa de sprijin acordat Statelor Unite și Israelului în conflictul cu Iranul.

Un alt factor care ar fi influențat evaluarea Pentagonului este importanța infrastructurii militare europene pentru operațiunile americane din Orientul Mijlociu. Pe măsură ce conflictul cu Iranul s-a prelungit, bazele militare din Europa, precum și accesul la spațiul aerian al aliaților, s-au dovedit esențiale pentru proiectarea puterii militare americane.

„Avem aici multe resurse care se află exact acolo unde ne dorim”, a declarat Matt Whitaker, reprezentantul principal al administrației Trump la NATO, la începutul lunii noiembrie, referindu-se la posibilitatea reducerii efectivelor americane. Oficialul a adăugat că nu se așteaptă la schimbări semnificative.

Germania, principala vizată de reducerile de efective

Cea mai mare parte a eventualelor retrageri ar urma să vizeze Germania, stat care găzduiește cel mai numeros contingent militar american din Europa. În schimb, flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, în condițiile în care statele din regiune și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la costurile menținerii trupelor americane.

Pentagonul analizează în prezent mai multe scenarii privind reorganizarea prezenței militare americane pe continent. Subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby, urmează să prezinte un raport secretarului Apărării, Pete Hegseth, iar recomandările finale ar trebui să ajungă pe masa președintelui Donald Trump la 1 decembrie.

În septembrie, generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa și șeful Comandamentului European al SUA, a prezentat echipei lui Colby mai multe variante de redistribuire a efectivelor.

Un oficial al Pentagonului a precizat că procesul de evaluare este încă în desfășurare și că nu există, deocamdată, o decizie oficială privind modificarea dispozitivului militar american din Europa.

România propune Washingtonului împărțirea costurilor pentru staționarea trupelor americane

În contextul discuțiilor privind redistribuirea forțelor americane, România încearcă să își consolideze rolul strategic pe flancul estic al NATO și să atragă mai mulți militari și mai multe capabilități militare americane.

Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat publicației Financial Times, publicat pe 12 noiembrie 2026, că România a propus Statelor Unite un mecanism de împărțire a costurilor pentru staționarea militarilor americani pe teritoriul țării.

„Vrem să avem mai multe trupe americane și mai multe capacități letale”, a afirmat șeful statului, precizând că Bucureștiul a transmis administrației americane propuneri concrete privind suplimentarea efectivelor și repartizarea cheltuielilor.

Potrivit datelor furnizate de Administrația Prezidențială și citate de Financial Times, în România se află în prezent 1.172 de militari americani, față de aproximativ 1.700 anterior.

Oferta României a fost prezentată și subsecretarului american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby, în timpul vizitei efectuate la București la începutul lunii noiembrie.

În discuțiile cu oficialul american, președintele Nicușor Dan a evidențiat importanța strategică a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu și a Portului Constanța pentru interesele militare ale Statelor Unite, inclusiv în contextul operațiunilor din Orientul Mijlociu.

La conferința de presă susținută pe 10 noiembrie 2026, la Palatul Cotroceni, șeful statului a precizat că România a făcut toate demersurile posibile pentru menținerea prezenței militare americane, însă decizia finală aparține Washingtonului.

Washingtonul cere Europei să își asume responsabilitatea pentru propria apărare

Revizuirea prezenței militare americane în Europa are loc pe fondul nemulțumirilor acumulate la Washington în legătură cu distribuirea responsabilităților financiare și militare în cadrul NATO.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a transmis aliaților europeni că Statele Unite nu mai pot suporta singure costurile apărării continentului și că Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională.

„America nu poate să se ocupe de apărarea Europei – sau să plătească mai mult pentru aceasta – decât o fac aliații noștri”, a afirmat Hegseth la începutul acestui an, când a anunțat revizuirea dispozitivului militar american.

Cu toate acestea, dependența operațiunilor americane de infrastructura europeană a devenit mai evidentă în contextul conflictului cu Iranul. Bazele de pe continent și posibilitatea de a utiliza spațiul aerian al aliaților au reprezentat elemente importante pentru desfășurarea operațiunilor militare americane.

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a subliniat, în timpul unei vizite la Washington, că prezența Statelor Unite în Europa servește nu doar intereselor de securitate ale aliaților europeni, ci și propriilor obiective strategice ale Americii.

Congresul SUA limitează posibilitatea unor retrageri masive

Capacitatea administrației Trump de a reduce semnificativ efectivele americane din Europa este limitată și de legislația adoptată anul trecut de Congresul SUA.

Legea interzice Departamentului Apărării să reducă numărul militarilor americani din Europa sub pragul de 76.000, să renunțe la baze militare sau să retragă echipamente importante fără consultarea aliaților și fără o evaluare detaliată a riscurilor și consecințelor strategice.

Revizuirea Pentagonului include o analiză de risc realizată de generalul Alexus Grynkewich, precum și observațiile transmise de aliații NATO. Aceste elemente ar putea permite administrației americane să demonstreze că a respectat cerințele legislative în cazul unor eventuale reduceri.

În plus, schimbarea raportului de forțe din Congres, după alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, ar putea limita și mai mult posibilitatea unor retrageri majore de trupe.

Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, evoluțiile de la Washington sunt esențiale. În timp ce administrația Trump analizează reducerea unor efective din Europa, disponibilitatea statelor din regiune de a contribui financiar și logistic la prezența militară americană ar putea cântări decisiv în viitoarea redistribuire a trupelor SUA.

sursa: News.ro

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News