Actualitate
Elevii PROTESTEAZĂ în fața Ministerului Educației pentru că bursele se obțin mai greu, de la media 8,50 la 9,50
Elevii PROTESTEAZĂ în fața Ministerului Educației pentru că bursele se obțin mai greu, de la media 8,50 la 9,50
Mai mulţi elevi protestează joi în faţa Ministerului Educaţiei, fiind nemulţumiţi de modificarea criteriilor de acordare a burselor.
Elevii scandează: „Vrem bursele înapoi!”, „Ministerul să ne vadă, facem orele în stradă!”, „Elevii vor bursele!”, „Demisia!”, „Minciunile se plătesc, elevii ies la protest”.
„Reprezentanţii Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Asociaţiei Vâlcene a Elevilor şi Asociaţiei Elevilor din Bucureşti şi Ilfov vor fi prezenţi în faţa Ministerului Educaţiei pentru a protesta împotriva modificării criteriilor de acordare a burselor, tăierii burselor a peste 700 000 de elevi, precum şi a solicita mărirea costului standard per elev”, anunţau reprezentanţii asociaţiilor de elevi.
Mai multe asociaţii ale elevilor anunţau, miercuri, că vor ataca în instanţă ordinul prin care se modifică pragul mediei pentru acordarea burselor de merit, de la 8,50 la 9,50.
Potrivit unui comunicat transmis de Asociaţia Elevilor Constanţa, iniţiativa este susţinută de Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Timiş (AETm).
„Marţi (…) a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Educaţiei pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor. La nivelul ordinului, criteriile de acordare a bursei de merit sunt modificate (…). Astfel, este tăiat numărul beneficiarilor de burse de merit, fiind afectaţi sute de mii de elevi din ţară. Astfel, 730.000 de elevi din România rămân fără burse. Dacă ar fi să rostim numele fiecărui elev condamnat de către ministrul Sorin Cîmpeanu, ne-ar lua peste 8 zile, iar asta citind un nume pe secundă, fără a lua vreo pauză. Probabil, în următorii 4 ani, 730.000 de tineri vor părăsi România, dezamăgiţi de eşecurile sistemului”, se arată în comunicat.
Şi Consiliul Naţional al Elevilor a condamnat modificarea pragului mediei pentru bursa de merit de la 8,50 la 9,50, printr-un ordin de aprobare a criteriilor generale de acordare a burselor publicat în Monitorul Oficial.
„Ministerul Educaţiei tocmai ce a decis să priveze zeci de mii de elevi de dreptul la educaţie, printr-un masacru al burselor şcolare, care se vor acorda pentru un număr mult mai mic de beneficiari, sub pretextul creşterii mediilor ca urmare a şcolii online. (…) Consiliul Naţional al Elevilor condamnă cu fermitate o astfel de modificare iresponsabilă şi inechitabilă şi solicită Ministerului Educaţiei să revină de urgenţă asupra deciziei în perioada imediat următoare, înainte de începerea semestrului al II-lea”, se arăta într-un comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor transmis, miercuri, AGERPRES.
Numărul estimat de beneficiari de burse pentru anul 2022 este de 537.477 de elevi, din care 347.000 de burse de merit, prin luarea în calcul a plafonului de 9,50, şi 156.000 de burse de ajutor social, a informat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, printr-un comunicat remis miercuri AGERPRES.
Potrivit ministrului, cei 347.000 de beneficiari estimaţi ai burselor de merit sunt de trei ori mai mulţi faţă de 2020 (123.472).
„Ordinul care stabileşte noile criterii generale de acordare a burselor elevilor a fost analizat în cadrul Comisiei de Dialog Social încă din data de 11 octombrie 2021. De altfel, chiar într-una dintre variantele propuse de reprezentanţii elevilor în data 14.09.2021 se menţiona acordarea burselor de merit pentru elevii care au obţinut rezultate deosebite la învăţătură, respectiv media generală între 9,50 şi 10, nota 10 la purtare în anul anterior, respectiv în primul semestru al anului şcolar pentru elevii aflaţi în clasa a V-a. Precizăm că Ministerul Educaţiei monitorizează în permanenţă evoluţia şi va realiza o analiză a rezultatelor obţinute prin aplicarea acestei măsuri de sprijin şi stimulare a performanţelor elevilor putând propune, dacă va fi cazul, modificări ale criteriilor generale de acordare a burselor”, a explicat Sorin Cîmpeanu. El a adăugat că pentru 2022 a fost alocată pentru burse suma de 1,031 miliarde lei din bugetul de stat din sume defalcate din TVA (creştere de 60% faţă de execuţia anului 2021). „Practic, bugetul burselor elevilor în anul 2022 este de 4 ori mai mare decât bugetul anului 2020.(…) Creşterea fondului de burse de aproape 4 ori între 2020 şi 2022 nu este corelată în niciun fel cu afirmaţia conform căreia Guvernul doreşte să micşoreze fondul de burse al elevilor”, a menţionat ministrul Educaţiei.
Sursa: stiripesurse.ro
Actualitate
Programele Casa Verde, Rabla Clasic şi Rabla Plus 2023: Guvernul dublează fondurile pentru beneficiari
Programele Casa Verde, Rabla Clasic şi Rabla Plus 2023: Guvernul dublează fondurile pentru beneficiari
Autoritățile române vor majora sumele de bani acordate pentru programele de mediu. Astfel fondurile vor fi dublate pentru Rabla Clasi, Rabla Plus și Casa Verde, program care include proiecte de instalare de panouri fotovoltaice.
Potrivit executivului, numărul beneficiarilor ar putea ajunge la 80.000. Ministrul de resort, Tánczos Barna, a anunţat că, mâine, vor fi lansate şi programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, ambele cu bugete majorate.
De asemenea, peste o lună, va începe şi un al treilea program – Rabla Local – care va fi derulat în parteneriat cu autorităţile locale. Acesta va elimina din trafic 100.000 de autovehicule mai vechi de 15 ani care poluează semnificativ mediul:
Tánczos Barna a afirmat că 150 de mii de mijloace de transport poluante scoase din trafic pe perioada PNRR-ului. Ţinta poate fi atinsă prin programele Rabla Plus, Rabla Clasic şi Rabla Local, încă din anul 2023. Venim, de asemenea, cu două noutăţi finanţate, două programe noi finanţate din fondul de mediu, programul pentru dezvoltarea sistemelor de gestionare a deşeurilor.
Azi a demarat Programele Rabla Clasic și Rabla Plus. Condiții și sumele de care pot beneficia cei care vor o mașină nouă
Începând din această dimineață persoanele fizice se pot adresa producătorilor validați, în vederea îndeplinirii formalităților de înscriere în cadrul Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus, iar persoanele juridice pot încărca în aplicația informatică documentele necesare participării în cadrul celor două programe.
Persoanele juridice care doresc participarea în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național (Rabla Clasic) și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic (Rabla Plus) vor putea accesa aplicația informatică pusă la dispoziție de AFM, începând de mâine, 23 martie 2023, doar pentru crearea conturilor de utilizator.
Conturile deja create și utilizate pentru înscrierea în cadrul programelor AFM, rămân valabile și pot fi utilizate pentru înscrierea în cadrul Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus 2023.
”Am ajuns deja la a 19-a ediţie de derulare a Programului de stimulare a înoirii Parcului Auto național, Rabla Clasic fiind unul dintre cele mai longevive programe guvernamentale și la al 8-lea an de când acordăm subvenții pentru achiziționarea de autovehicule electrice în cadrul Programului Rabla Plus. Consider că aceste programe contribuie la dezvoltarea unui transport mai puțin poluant și la îmbunătățirea calității aerului în aglomerările urbane. Sumele acordate, precum și modificările ghidurilor de finanțare din acest an, sunt menite să încurajeze toate categoriile de beneficiari să-şi achiziţioneze autoturisme noi cu tehnologii nepoluante care oferă o alternativă mai ecologică, economică și convenabilă pentru transport, în special în contextul în care se dorește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a dependenței de combustibili fosili.”, a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Laurențiu Adrian Neculaescu.
Sursa: dcbusiness.ro
Actualitate
Admitere la Academia SRI 2023: Specializarea „Psihologie” e înlocuită din toamnă cu licența în „Operațiuni de intelligence”
Admitere la Academia SRI 2023: Specializarea „Psihologie” e înlocuită din toamnă cu licența în „Operațiuni de intelligence”
Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, componentă a Serviciului Român de Informații, cunoscută drept Academia SRI, a solicitat Ministerului Educației intrarea în lichidare a programului său de „Psihologie-informații” singura specializare de la Facultatea de Informații, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de Ministerul Educației.
În locul specializării de mai sus, apare specializarea “Operațiuni de intelligence”, la care instituția va face înscrieri din anul universitar următor, conform site-ului acesteia.
Tot pe site apare informația că „absolvenții acestei specializări sunt încadrați în Serviciul Român de Informații ca ofițeri operativi”.
Conform structurii instituţiilor de învăţământ superior de stat, cu domeniile de studii universitare de licenţă şi specializările/programele de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, propus spre adoptare de către Ministerul Educației, Academia SRI va avea două specializări, câte una la fiecare facultate, ambele cu câte 75 de locuri.
O altă noutate este apariția în nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare pentru anul universitar 2023-2024, a specializării “Științe aplicate în criminalistică” pe domeniul de licență/masterat/doctorat de „Științe aplicate”, domeniul fundamental „Matematică și științele naturii”. Domeniul detaliat este „Biochimie”.
Reamintim că de acum un an, SRI a lansat o campanie “la vedere” de recrutare a studenților din diverse domenii, de la universități de stat. Între altele, campania era salutată, atunci, de rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, care aprecia că “e un semn foarte bun și mă bucur că semnul ăsta îl dă directorul actual al SRI-ului, care e absolvent al UBB-ului și eu cred că știe ce face”. Șeful SRI, Eduard Hellvig, avea, de altfel, să țină un discurs la deschiderea anului universitar actual, la UBB. Pentru anul universitar 2023-2024, SRI a solicitat aproape 100 de locuri în alte universități, preponderent în domeniul tehnic.
Revenind la proiectul de Hotărâre pus în dezbatere arată că 35 de specializări existente în cadrul universităților sunt propuse să intre în lichidare, urmând ca pentru acestea să nu se mai organizeze admitere începând din toamnă. Una din trei dintre specializările propuse spre lichidare e raportată de Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați.
Propunerea de Hotărâre referitoare la “Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor / programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2023 – 2024” apare cu doar câteva luni înaintea sesiunilor de admitere la facultate. În acest sens, nota de fundamentare menționează, însă, că “având în vedere faptul că sesiunile de admitere la studii universitare de licență se organizează atât în iulie, cât și în septembrie 2022, menționăm că modificările propuse prin prezentul act normativ nu afectează cu nimic acest proces și nici principiul constituțional al neretroactivității, întrucât în acest proiect sunt reglementate doar acele programe care au fost evaluate de ARACIS ulterior apariției Hotărârii de Guvern nr. 433/2022 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor / programelor de studii universitare şi a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2023 – 2024 și pentru care capacitatea de școlarizare a crescut.”
Actualitate
Pachetul de Paște 2023: Cât costă și ce conține coletul alimentar pentru românii nevoiași
Pachetul de Paște 2023: Cât costă și ce conține coletul alimentar pentru românii nevoiași
Marcel Boloș, ministrul Proiectelor Europene, a transmis că milioane de români vulnerabili vor beneficia luna viitoare de pachetul de Paște, precum și de ajutorul în alimente și mese calde în valoare de 250 de lei.
Conform datelor MIPE, în 2023, 2,4 milioane de persoane vor primi ajutoare financiare pentru alimente și mese calde, iar alți 1,18 milioane de beneficiari – pachete de 25 kg cu alimente, care vor conține „Zahăr, ulei, făină, mălai și multe altele, produse românești. O nouă tranșă de pachete cu alimente de 25 kg va ajunge zilele acestea în casele românilor vulnerabili. Mi-am rugat colegii să facă tot ce ține de ei pentru ca sprijinul să ajungă către cei 1,18 milioane de beneficiari înainte de Sărbătorile Pascale. Și au reușit”, a declarat Marcel Boloș.
Ajutoarele vin în Săptămâna Mare
Conform ministrului Investițiilor, ajutoarele vor ajunge la beneficiar înainte de Paște.
„Ne-am propus ca cea de-a șasea tranșă a pachetelor alimentare destinate românilor vulnerabili, a căror distribuție a început, să ajungă la aproximativ 800.000 de beneficiari înainte de Paște. Lucrăm împreună cu autoritățile locale, astfel încât să ne asigurăm că sunt depuse toate eforturile pentru a nu exista sincope în procesul de distribuție către beneficiari. În acest sens, am făcut un apel către toți primarii să etapizeze distribuția alimentelor în așa fel încât să se evite cozile la preluarea pachetelor, respectându-se totodată calendarul pe care l-am propus. Pachetele conțin alimente de bază pe care toți românii trebuie să le aibă înainte de Sfintele Sărbători și este important ca acestea să le fie livrate la timp”, a explicat Marcel Boloș.
Ministrul a mai precizat că ajutorul pentru alimente și mese calde în valoare de 250 lei va intra pe carduri în Săptămâna Mare. „Totodată, avem în plan ca, în Săptămâna Mare, să încărcăm pe cardurile sociale o nouă tranșă din ajutorul de 250 lei pentru alimente și mese calde pentru toți cei 2,4 milioane de români beneficiari. Este un sprijin care va conta, cu siguranță, în această perioadă. Vom continua să protejăm securitatea alimentară și în următorii ani, fie sub formă de pachet alimentar, fie sub formă de voucher. Și pentru că vorbim despre produse în cea mai mare parte românești, vom ajuta în acest fel și producătorii naționali”, a precizat Boloș.
Cât costă pachetele de alimente date de Paște
„Dacă am cumpăra produsele din pachet de la raft ar costa 390 de lei. În total, valoarea pachetelor care ajung către români în această perioadă este de 50 de milioane de euro şi înseamnă 30 de tone de alimente”, a mai precizat ministrul Boloș.
Pachetele cu 25 de kilograme de alimente pentru Paşte conțin:
– făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);
– mălai (4 pungi de 1 kg);
– paste făinoase (2 pungi de 400 g);
– ulei (4 sticle de 1 l);
– zahăr (2 pungi de 1 kg);
– orez (4 pungi de 1 kg);
– conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);
– conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);
– conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);
– borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);
– gem de fructe (1 borcan de 360 g);
– gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).
„Vom continua să protejăm securitatea alimentară și în următorii ani, fie sub formă de pachet alimentar, fie sub formă de voucher, iar întâietate vor avea întotdeauna producătorii naționali”, a mai precizat ministrul Boloş, citat de romaniatv.net.
Sursa: infofinanciar.ro
-
Opinii - Comentariiacum 4 ore
29 Martie: România a devenit membru NATO, alături de alte șase țări din Europa de Est
-
Actualitateacum o oră
Admitere la Academia SRI 2023: Specializarea „Psihologie” e înlocuită din toamnă cu licența în „Operațiuni de intelligence”
-
Ştirea zileiacum 23 de ore
CRUZIME fără margini într-o comună din Alba: Doi tineri care au UCIS un câine cu o sapă, REȚINUȚI de polițiști
-
Ştirea zileiacum 14 ore
VIDEO| Nenea Sever, bătrânelul simpatic din Apuseni a trecut la cele veșnice: A fost mereu cu zâmbetul pe buze indiferent de greutăți
-
Ştirea Taacum 13 ore
VIDEO ȘTIREA TA| Zăpada mieilor într-un oraș din Alba: Ninge ca în toiul iernii la sfârșit de martie
-
Ştirea zileiacum 16 ore
FOTO| Saga unui castel de aproape 600 de ani din Alba, lăsat în paragină: Retrocedat urmașilor unui grof maghiar, monumentul este abandonat