„Drumul Vinului” a devenit „drumul chinului”

O anchetă realizată în cadrul proiectului „Transparenţa fondurilor europene în România” şi publicată pe site-ul www.afaceripublice.ro arată că Drumul vinului a însemnat mai degrabă „ciumă” decăt „mumă” pentru autorităţile locale din Alba şi Mureş. Deşi proiectul în valoare de 9,5 milioane de euro a fost finanţat prin Programul Phare 2004-2006 de Coeziune Economică şi Socială iar banii au fost daţi cu generozitate de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, consiliile judeţene Alba şi Mureş, în calitate de beneficiari, s-au trezit în final cu un drum de 40 de kilometri prost construit şi cu o gramadă de probleme. Mai mult, se arată în ancheta amintită, Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Judeţean Mureş s-au ales şi cu banii de cofinanţare luaţi, dar şi ameninţaţi că, dacă fac scandal, li se taie robinetul de la Centru.
Iniţial, proiectul „Drumul vinului” se dorea o investiţie în reabilitarea şoselei care face legătura între celebrele podgorii de la Jidvei şi Cetatea de Baltă cu cele din zona Târnavelor. Astfel, s-a luat decizia modernizării drumurilor judeţene 107 şi 107 D, dintre Blaj şi Târnăveni, pe o distanţă de aproape 40 de kilometri, din care 27 km în Alba şi 12 în Mureş. Pe lângă lucrările de asfaltare, programul era gândit să ducă la refacerea întregii infrastructuri din zonă. Astfel, în 2006, MDRT a organizat licitaţia pentru stabilirea firmei care urma să se ocupe de reabilitarea drumului. La licitaţie s-au înscris aproximativ 10 firme, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. În urma analizei ofertelor, câştigător a fost desemnat consorţiul portughez JV Monte Adriano-Engenharia e Construcao SA-Sociedade de Construcoes Soares da Costa. Valoarea totală a contractului a fost de 9,6 milioane de euro, din care mai mult de jumătate (51.8%), respectiv 4.97 de milioane de euro, erau din bani europeni-prin intermediul Programului Phare 2004-2006 de Coeziune Economică şi Socială al Comisiei Europene. De la bugetul de stat au fost alocaţi 1.65 milioane de euro (17.1%), iar restul de 2,97 milioane de euro (30,93 % din program) a fost asigurat de beneficiarii locali din resurse proprii, respectiv de Consiliul Judeţean Alba, care a contribuit cu 2,62 milioane de euro şi de Consiliul Judeţean Mureş, care a venit cu 0,35 de milioane de euro.
Constructorul Soares Da Costa s-a apucat de lucrări în mai 2007 având la dispoziţie, conform Acordului cadru, 18 luni pentru a repara drumul, la care se adaugă un an pentru remedierea eventualelor deficienţe. Iniţial, durata proiectului a fost de 540 de zile, aceasta fiind ulterior prelungită – prin acte adiţionale la contractul de lucrări – la 920 de zile. La final, în loc de drum la standarde europene, autorităţile locale s-au ales cu o şosea neterminată şi măcinată pe alocuri de alunecări de teren. Astfel, la inspecţiile făcute în urma constructorului portughez, edilii locali au constatat un întreg şir de probleme: porţiuni surpate, podeţe neterminate, acostamente lipsă. În aceste condiţii, beneficiarii locali au refuzat iniţial să semneze recepţia lucrării „Drumul vinului”, din cauza multiplelor deficienţe tehnice constatate în urma verificărilor, însă li s-a transmis din partea reprezentanţilor MDRT să semneze procesul verbal de recepţie, pentru a nu pierde fondurile. În cele din urmă, reprezentanţii CJ Alba şi CJ Mureş au semnat pe 29 septembrie 2009 procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, la care s-a adăugat o anexă cu porţiunile de drum care nu au fost executate sau au fost făcute necorespunzător.
Potrivit anchetei realizate în cadrul Proiectului „Transparenţa fondurilor europene în România”, iniţial, firma portugheză şi-a luat angajamentul de a face reparaţii fără a cere alţi bani, însă, ulterior, s-au răzgândit şi au cerut edililor locali acordarea unor sume suplimentare faţă de contractul iniţial, motivând că a fost prelungită perioada de execuţie cu 275 de zile. Nemulţumiţi, reprezentanţii CJ Mureş şi CJ Alba au întocmit în luna mai 2010 două adrese comune către MDRT, prin care se menţionează că antreprenorul nu a prezentat un grafic de execuţie pentru remedierea defecţiunilor apărute, cât şi pentru lucrările nefinalizate sau executate necorespunzător prevăzute în anexă la procesul verbal semnat la terminarea lucrărilor. În adresă s-a solicitat punctul de vedere al MDRT privind revendicările antreprenorului portughez, beneficiarii locali considerându-le neîntemeiate deoarece drumul se află în perioada de notificare a defectelor, respectiv cele 365 de zile de garanţie. Reprezentanţii CJ Alba şi CJ Mureş au primit în luna iulie 2010 un răspuns din partea Ministerului Dezvoltării, prin care primeau asigurări că lucrările vor fi terminate în maximum două luni, fără acordarea unor plăţi suplimentare din partea acestora. Astfel, după o investiţie de peste 9,5 milioane de euro, s-a ajuns ca Guvernul să aloce alţi bani pentru a remedia problemele lăsate în urmă de constructorul portughez Soares Da Costa. Iar în final, Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Judeţean Mureş riscă să rămână cu un drum aproape impracticabil pe anumite porţiuni, ce poate fi închis din cauza alunecărilor de teren. (I.P)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI