Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,37% din PIB: Ce încasări s-au făcut din impozitul pe salarii

Conform datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,37% din PIB după primele 10 luni din acest an, de la 3,04% din PIB la sfârşitul lunii septembrie.

Comparativ cu perioada similară din 2021, când s-a situat la 4,06% din PIB, deficitul bugetar a scăzut cu 0,68 puncte procentuale în intervalul ianuarie-octombrie, precizează sursa citată.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 47,12 miliarde lei în scădere faţă de deficitul de 47,98 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,68 puncte procentuale pe primele zece luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 4,06% din PIB la 3,37% din PIB”, semnalează Ministerul Finanţelor.

Conform MF, veniturile bugetului general consolidat au însumat 378,80 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2022, cu 22,7% peste nivelul încasat perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitului pe profit.

Încasări din impozitul pe salarii

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 27,46 miliarde de lei în ianuarie – octombrie, consemnând o creştere de 17,7% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+49,4%), declaraţia unică (+36,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,1%).

Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,3%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,5%). Totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).

Contribuțiile de asigurări

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 115,47 miliarde de lei în primele zece luni, în creştere cu 10% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii, fiind totodată influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022, conform Legii nr. 135/2022).

De asemenea, începând cu septembrie, contribuţiile au fost influenţate de modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale salariaţilor din domeniul construcţiilor, agricol şi industriei alimentare (de la 30.000 de lei lunar la 10.000 lei lunar) şi de măsura de stabilire a bazei de calcul lunar la nivelul salariului minim brut pe ţară pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial al căror nivel este situat sub nivelul salariului minim brut.

Încasări din impozitul pe profit

Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,86 miliarde lei în ianuarie – octombrie, consemnând o creştere de 33,8% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (30,2% an/an, respectiv +5,4 miliarde de lei), cât şi de impozitul pe profit virat
de băncile comerciale (+0,9 miliarde de lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 76,99 miliarde de lei în primele zece luni, în creştere cu 19,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 23,27 miliarde lei în ianuarie – octombrie – cu 15.3% mai ridicat faţă de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Venituri din accize

Veniturile din accize au însumat 29,61 miliarde lei în ianuarie – octombrie, consemnând o creştere de 3,5% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 3% (an/an) – susţinută atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 3,4%, în condiţiile unui nivel majorat al accizei la ţigarete – cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 lei/1000 ţigarete, faţă de 563,97 lei/1000 ţigarete începând cu 1 aprilie 2021). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 13,86 miliarde de lei în primele zece luni, înregistrând un avans de 10,26 miliarde de lei faţă de anul precedent, pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 35,96 miliarde lei în ianuarie – octombrie, consemnând o creştere de 53,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate – vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi şi redevenţe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 34,78 miliarde de lei în primele zece luni, în creştere cu 41,1% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 425,92 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 19,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 30,2% din PIB la 30,5% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 97,51 miliarde de lei, în creştere cu 6,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7% din PIB, cu 0,8 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 55,75 miliarde de lei, în creştere cu 16,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,7%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 24,41 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,92 miliarde de lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat
îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 146,32 miliarde de lei, în creştere cu 17,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat şi pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei. Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii, care a crescut, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv până la finele lunii octombrie 2022, au fost în sumă de 2,73 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 12,97 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (4,32 miliarde de lei) care reprezintă 33,3% din total subvenţii.

Proiecte de finanțare

Alte cheltuieli au fost de 7,3 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 36,97 miliarde de lei, cu 37,1% mai mari comparativ cu primele zece luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 47,56 miliarde de lei, în creştere cu 24,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 38,19 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,87% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.

În urma celei de-a doua rectificări bugetare, deficitul bugetului general consolidat a fost menţinut la 80,1 miliarde lei, dar s-a diminuat ca procent în PIB, de la 5,84% la 5,74%.

Sursa: dcbusiness.ro

190.000 de copii vor primi voucherele pentru rechizite și îmbrăcăminte până în prima săptămână din decembrie. Restul de 55.000, până în februarie 2023.

Aproximativ 190.000 de copii vor primi voucherele educaţionale pentru rechizite și îmbrăcăminte până în prima săptămână din decembrie, a anunţat ministrul Marcel Boloș.

„Sigur le vor intra banii până cel târziu în prima săptămână din decembrie”, a declarat ministrul Fondurilor europene, Marcel Boloș.

Restul de 55.000 de elevi vor primi banii până în februarie 2023. Pentru cei 55.000 de copii nu au fost încă emise cardurile și „urmează procedura legală pentru atribuire, astfel încât să putem emite cardurile și să le încărcăm”.

Ministerulul Investițiilor și Fondurilor Europene a informat că până acum au primit banii 160.000 de copii din medii defavorizate.

În anul școlar 2022-2023, sunt 405.000 de beneficiari, după cum apare în informare. În anul școlar 2022-2023 sunt 405.000 de beneficiari.

Suma de 500 de lei primită pe card de părinții elevilor defavorizați care îndeplinesc anumite condiții poate fi folosită pentru a cumpăra rechizite și haine pentru școală, însă cursurile anului școlar 2022-2023 au început pe 5 septembrie.

Banii au întârziat pentru că a fost nevoie de o aprobare de la Comisia Europeană, fiind mai mulți beneficiari anul acesta față de anul trecut, motiva Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Sursa: antena3.ro

Pensii 2022: Când vor fi plătiți banii în decembrie și ce se va întâmpla cu noile cupoane din ianuarie

Poşta Română va lucra în data de 2 decembrie, pentru a face plăţile în ceea ce priveşte pensiile, a transmis ministrul Muncii, Marius Budăi. Astfel, până la 15 decembrie, toate pensiile vor fi achitate. În ianuarie pensiile vor intra în conturi în 12-14 ale lunii, iar pensiile în numerar vor întârzia o zi sau două.

Întrebat, sâmbătă seară, la Antena 3, când începe tipărirea taloanelor de pensii cu majorările anunţate, ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat că sunt în lucru actele normative.

”Imediat după 10 decembrie, deja suntem cu actele normative lucrate, astăzi le-am avut în primă lectură, mâine voi avea o nouă lectură împreună cu ministrul de Finanţe”, a declarat Budăi.

Ministrul Muncii a precizat că pensiile nu vor întârzia din cauza zilelor libere din luna decembrie.

”Calendarul în plata la cont pe card se păstrează, aşa cum se ştie, în 12-14 ale lunii. Este început de an, o zi-două va fi decalată plata cu efectuarea plăţilor, dar comprimăm plăţile şi aşa cum am beneficiat întotdeuna de sprijinul Poştei Române şi chiar acum, în 2 decembrie, când este liber, se vor face plăţi. Cu siguranţă vom asigura aceste plăţi”, a precizat Budăi.

Întrebat dacă pensiile din decembrie îşi păstrează calendarul, ministrul a subliniat că Poşta va lucra pentru efectuarea de plăţi, în 2 decembrie.

”Am discutat deja cu Poşta, în data de 2 se vor efectua plăţi, astfel că până în 15 decembrie, să dăm toate pensiile. Se lucrează în data de 2 decembrie, la poştă”, a declarat ministrul.

Întrebat, de asemenea, dacă nu e prea greoi mecanismul de folosire a voucherelor pentru plata energiei care urmează să fie acordate categoriilor vulnerabile, Marius Budăi a precizat că mecanismul poate fi îmbunătăţit pe parcurs.

”Orice mecanism la început de implementare poate părea greoi şi aşa cum a fost şi cu voucherele pentru alimente, dacă vom întâmpina anumite probleme, le vom îndrepta. Important este să ajungă la cetăţeni”, a declarat Marius Budăi.

Sursa: stiripesurse.ro