COD GALBEN de PLOI TORENȚIALE în ALBA și alte județe. Furtuni, vijelii, grindină până joi dimineața

Meteorologii ANM au emis atenționare Cod Galben de furtuni valabilă în Alba și alte județe din țară până joi dimineața.

COD GALBEN de miercuri, 25 mai, ora 12.00 până joi, 26 mai, ora 8.00

În Maramureș, Transilvania, local la munte, iar, îndeosebi spre seară și noaptea, și în Banat, Crișana și nordul Moldovei, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii (viteze de 55-70 km/h și, pe arii restrânse, 80-90 km/h), averse torențiale și izolat grindină.

Cantitățile de apă vor depăși 15-20 l/mp și izolat 30 l/mp.

Astfel de fenomene vor fi pe arii restrânse în noaptea de miercuri spre joi (25/26 mai) și în restul teritoriului, iar pe parcursul zilei de joi (26 mai), acestea vor fi mai frecvente în regiunile sud-estice.

Ajutor unic de 700 de lei pentru pensionari: Ce spune ministrul Muncii despre sursa de finanțare

În cursul zilei de marți, 24 mai, Marius Budăi, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a vorbit despre renegocierea PNRR, dar și despre sursa de finanțare pentru ajutorul unic de 700 de lei acordat pensionarilor cu un venit mai mic de 2000 de lei pe lună.

De la bun început, ministrul Muncii a ținut să sublinieze că ”noi nu ne-am dorit să punem în pericol implementarea PNRR, ci doar să flexibilizăm anumite lucruri. Nu este o renegociere pe ansamblul Programului Național de Redresare și Reziliență, pentru că nu scoatem o reformă și introducem altă reformă sau scoatem o reformă și nu introducem altceva în loc. Este doar o flexibilizare”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru postul de televiziune B1TV.

Potrivit spuselor sale, discuțiile sunt ”în dinamică, se poartă continuu, a fost ministrul Boloș la Bruxelles, urmează să merg și eu, în iunie, la Consiliului miniștrilor Muncii, unde voi avea, din nou, o întâlnire bilaterală cu domnul Comisar european pentru Muncă. Suntem în dinamică, suntem în discuții”, a insistat responsabilul român.

Referitor la pensiile românilor, în special la acel ajutor unic de 700 de lei acordat fiecărui pensionare care primește mai puțin de 2000 de lei și întrebat de unde vin acești bani, dacă a fost identificată sursa bugetară, minsitrul Budăi a răspuns: ”Bugetul de stat, desigur”.

Contactat de DCBusiness și rugat să comenteze noul pachet de măsuri lansat de coaliția de guvernare, pachet ce prevede acest ajutor pentru pensionari, analistul Adrian Negrescu a declarat că ”România se îndreaptă spre un naufragiu economic și autoritățile, în loc să ia măsuri pentru repunerea economiei pe linia de plutire, se preocupă să împartă ,,veste de salvare’’ bugetarilor și pensionarilor. E greu să comentezi măsurile anunțate de coaliție, în condițiile în care nu avem detalii despre modul în care vor fi aplicate”.

Analistul mai spune că: ”Ce observăm, însă, este preocuparea autorităților pentru creșterea salariilor bugetarilor și modul discriminatoriu în care sunt tratați pensionarii, în funcție de nivelul pensiei”, explică economistul și adaugă că: ”Sunt atât de multe semne de întrebare încât e greu să înțelegi logica acestui nou pachet de sprijin, pentru că nu există o legătură între ele, nu există o corelație cu măsurile anunțate anterior și nu știm care va fi impactul real al acestora”.

Expertul și-a manifestat mirarea spunând că: ”Anunți, pe de o parte, creșterea salariilor bugetarilor, dar pe de altă parte promiți reducerea cheltuielilor statului cu 10%. Asistăm, în continuare, la o continuă preocupare a politicienilor pentru soarta bugetarilor și niciun fel de măsură pentru cei care lucrează în mediul privat, alta decât ,,posibilitatea de a majora salariul minim cu 200 lei, fără taxe’’, o măsură cel puțin discutabilă din perspectiva eficienței, în contextul inflației”.

Sursa: dcbusiness.ro

25 mai – Ziua Internațională a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual: 7.572 de sesizări în România, într-un singur an

7.572 de sesizări, privind disparițiile de copii au fost rezolvate de polițiștii structurilor de investigații criminale, în perioada aprilie 2021 – aprilie 2022. De asemenea, specialiștii în prevenirea criminalității au desfășurat peste 4.000 de activități, în cadrul campaniilor de prevenire a disparițiilor de minori.

În perioada 30.04.2021 – 20.04.2022, la nivelul Poliției Române, au fost înregistrate 7.577 de sesizări privind disparițiile de copii, în aceste cauze fiind dispusă căutarea, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani și 5.315 minori mai mari de 14 ani. Menționăm că numărul sesizărilor nu reprezintă numărul copiilor dispăruți, deoarece același copil poate fi semnalat de mai multe ori într-un interval de timp ca fiind dispărut.

Majoritatea copiilor dispăruți sunt găsiți de polițiști în primele 24-48 de ore de la primirea sesizării. Astfel, în perioada de referință, au fost rezolvate 7.572 de sesizări.

Totodată, de la declanșarea războiului în Ucraina, Asociația Telefonul Copilului a fost informată de Missing Children Europe și de organizația neguvernamentală ucraineană Magnolia în legătură cu dispariția unor copii ucraineni. Cazurile semnalate au fost transmise către Poliția Română, conform parteneriatului încheiat între cele două entități, iar cei trei copii au fost identificați pe teritoriul României, aflându-se acum în siguranță.

De asemenea, prin structurile de cercetare și prevenire a criminalității, au fost desfășurate peste 4.000 de activități preventive, în cadrul campaniilor de prevenire a disparițiilor de copii, la nivel național.

„Mami, tu știi unde este copilul tău?, Sărbătorile se petrec în familie și Împreună pentru siguranța copiilor” sunt doar câteva slogane prin intermediul cărora polițiștii specializați în prevenirea criminalității s-au întâlnit cu peste 150.000 de copii beneficiari și 50.000 de adulți (părinți, bunici, tutori legali sau cadre didactice).

Obiectivele campaniilor de prevenire au urmărit conștientizarea minorilor asupra riscurilor la care se expun atunci când pleacă de acasă ori din centrele de ocrotire și informarea părinților și tutorilor legali despre necesitatea menținerii unei relații strânse cu copiii și a unei bune comunicări pentru rezolvarea divergențelor și problemelor specifice vârstei lor.

De asemenea, la nivelul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității a fost realizat Studiul privind disparițiile de minori: o viziune tripartită asupra plecărilor voluntare, care a îmbinat analiza statistică a datelor înregistrate la nivelul Direcției de Investigarea a Criminalității, coroborat cu partea de anchetă socială pe bază de interviu, în vederea conturării unei viziuni de interior asupra acestor fapte. În acest sens, au fost realizate interviuri cu reprezentanții tuturor actorilor instituționali implicați în cazuistică: polițiști, lucrători din centrele de ocrotire și protecție, respectiv D.G.A.S.P.C. (psihologi, asistenți maternali, manageri de caz), respectiv minori cu recurență în ceea ce privește părăsirea acestor centre.

Conform studiului menționat, printre cauzele generale care au dus la înregistrarea disparițiilor, se regăsesc: lipsa de atenție sau de interes/neglijare fată de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriți sau ignorați; lipsa de control a situației școlare a copiilor, în ceea ce privește frecvența la cursuri şi interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de conviețuire, lipsa de comunicare în familie sau în central de ocrotire, modele de comportament disfuncționale receptate, lipsa interesului pentru studii, practicarea cerșetoriei, lipsa de organizare a vieții, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei; starea materială precară, care determină neglijarea funcției de educație a familiei şi plasarea ei la periferia preocupărilor față de copii, spiritul de aventură etc.

În pandemie, prevenirea părăsirii voluntare a domiciliului de către minori a reprezentant un procentaj semnificativ pentru situațiile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului. 31,25% dintre copiii care au contactat serviciile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului au menționat părăsirea voluntară a domiciliului drept soluție pentru evadarea din situațiile de neînțelegere cu părinții, iar 19,9% au menționat problemele sentimentale drept justificare pentru gestul lor.

Reamintim că, în România, funcționează numărul unic european pentru semnalarea copiilor dispăruți – 116.000, gestionat de Asociația Telefonul Copilului, care, alături de alte 31 de organizații europene, reprezintă Federația Europeană pentru copiii dispăruți și exploatați sexual Missing Children Europe.

Acest număr poate fi folosit pentru semnalarea dispariției unui copil de orice cetățean care se află pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.