De ce Brașov și Alba au șanse mai mari pentru a deveni capitale în Regiunea Centru decât Sibiul

De ce Brașov și Alba au șanse mai mari pentru a deveni capitale în Regiunea Centru decât Sibiul

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, luni, în emisiunea Proiect de Ţară: România de la Prima News TV, că în privinţa regionalizării, acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie, iar cel mai apropiat este anul 2025.

”Nu numai pentru că anul viitor avem patru alegeri, dar contextul geopolitic, războiul de lângă noi, eu cred că un asemenea subiect trebuie dezbătut. Nu spun că nu avem linişte în ţară, dar acest siubect, sau reorganizarea administrativ- teritorială, că sunt oarecum legate, aduce anumite frământări în societate, ca să nu spun altceva. Fiecare îşi urmăreşte, are argumente pentru a fi centru de comună, oraş, aboarbe altă comună. Cât de cât sunt documentat şi în 1968 au fost convulsii, deşi era alt regim. Acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie”, a arătat ministrul.

Cseke Attila a precizat că în opinia sa, cel mai apropiat moment ar fi în 2025. Ministrul a mai spus că în privinţa reginalizării, în primul rând trebuie modificată Constituţia.

Cu toate acestea, discuțiile din ultima perioadă reîncep. Președintele Asociației Municipiilor, Emil Boc, a relansat la finalul anului trecut și la începutul acestui an dezbaterea despre reforma de regionalizare a României. Acesta a făcut două propuneri legate de reforma administrativă și regionalizarea României.

Astfel, Emil Boc susține comasarea unor județe care să aibă împreună cel puțin 800.000 de locuitori într-unul mai mare și desființarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

În acest fel, nu am vorbi despre regiuni ci despre județe gigant, însă pentru asta nu va fi nevoie de modificarea constituției, care nu prevede noțiunea de regiune.

Emil Boc spune că reforma administrativă este obligatorie și propune implementarea ei după 2024.

Reforma administrativă s-ar putea realiza, potrivit lui Emil Boc, prin două variante: o lege adoptată de Parlament – pentru care este nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor; sau reforma constituțională – pentru care este nevoie de votul a două treimi din Parlament.

Ultima reformă administrativ-teritorială s-a realizat în România în timpul regimului comunist, în 1968.

Primarul municipiului Cluj Napoca, fostul premier Emil Boc, crede că prima variantă, o lege sau asumarea răspunderii Guvernului, este mai ușor de realizat, dar reforma nu poate fi adoptată în Parlament înainte de 2025.

Motivul este cel menționat și de Cseke Attila, faptul că în 2024 urmează un val de patru alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Județul, ca termen administrativ, poate avea însă altă dimensiune decât este cunoscută în prezent și poate juca rolul regiunilor, în viziunea lui Boc, președintele Asociației Municipiilor din România (AMR).

„Două sau mai multe județe să se poată uni, să aibă statutul de regiune și minim 800.000 de locuitori, așa cum spune regula UE. Numai așa se poate da coerență administrativă”, a afirmat Boc, după o reuniune a primarilor de mari municipii.

Regiune cu Alba Iulia – capitală

Liberalii au întocmit în urmă cu 10 ani un proiect de lege privind reorganizarea administrativă a țării, iar stabilirea capitalelor s-a făcut ținând cont de sediul celui mai înalt for de justiție din fiecare regiune. În cazul Regiunii Centru, din care face parte și Sibiul – Alba Iulia.

Legea urma să fie discutată atunci în cadrul USL şi apoi depusă la Parlament, pentru a fi adoptată, însă evident că nu s-a mai ajuns acolo.

Conform proiectului de lege, România urma să fie împărţită în opt regiuni.

Proiectul prevede că alegerile se vor desfăşura o dată la patru ani, iar şeful regiunii, preşedintele va fi ales pentru un mandat de patru ani, prin vot uninominal. Vor fi consilii regionale formate din 10-32 de consilieri, ajutat de doi vicepreşedinţi. Votul va fi direct pentru şefii de consilii judeţene, iar consilierii regionali vor fi aleşi pe liste.

Regiunea urma să ia din atribuţiile Guvernului, dar şi din cele ale actualelor consilii judeţene, pentru că aici se vor găsi organismele intermediare pentru absorbţia de fonduri europene, vor fi principalii negociatori direct cu UE privind absorbţia de fonduri şi, de asemenea, vor putea institui taxe regionale şi multe acte delegate la nivelul regiunilor. Această organizare corespunde cu actualele centre unde se găsesc aceste regiuni de dezvoltare, astfel că printre capitalele acestor regiuni se vor regăsi Piatra Neamţ, Brăila, Alba Iulia sau alte oraşe mai mari ca acestea.

O altă idee era ca noile regiuni să fie în funcție de felul în care sunt împărțite circumscripțiile instanțelor civile. În cazul Sibiului, ar urma să facem parte dintr-o regiune alături de Hunedoara și Alba, iar capitala ar urma să fie tot în Alba Iulia.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI