Actualitate

Curtea de Apel București a respins cererea lui Călin Georgescu împotriva anulării alegerilor prezidențiale 2024

Ioana Oprean

Publicat

în

Curtea de Apel București a respins cererea lui Călin Georgescu împotriva anulării alegerilor prezidențiale 2024

Curtea de Apel București a pronunțat marți, 31 decembrie 2024, în ultima zi a anului hotărârea de fond în dosarul în care Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și Călin Georgescu au contestat deciziile BEC de încetare a procesului electoral în baza hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidențiale.

Instanța a respins excepția nelegalei constituiri și compuneri a completului de judecată, invocată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, calificând-o drept neîntemeiată. În același timp, cererea de intervenție accesorie formulată de Public Attitude, în favoarea contestatorilor, a fost admisă în principiu, dar ulterior respinsă ca neîntemeiată pe fond.

Toate celelalte cereri de intervenție principală și accesorie au fost declarate inadmisibile de instanță, limitând astfel cadrul procesual la părțile direct implicate.

Citește și: STUDIU IRES: „Dacă nu ar fi fost anulat, Călin Georgescu ar fi câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale”

Documentele desecretizate și excepțiile de nelegalitate

O parte semnificativă a deciziei instanței a vizat documente desecretizate emise de Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Protecție Internă. Instanța a admis excepțiile de inadmisibilitate invocate de aceste instituții, respingând astfel excepțiile de nelegalitate și nulitate formulate de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept.

Capacitatea procesuală și calitatea pasivă

Un alt punct central al hotărârii a fost analiza calității procesuale și capacității de folosință ale părților implicate. Curtea de Apel a admis excepția lipsei capacității de folosință a Biroului Electoral Central, invocată atât din oficiu, cât și de Ministerul Public, respingând cererile formulate împotriva acestei entități.

În plus, instanța a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de mai multe instituții, inclusiv Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării, Serviciul Român de Informații și Președintele României, motivând că cererile depuse împotriva acestora nu au fost formulate în raport cu competențele sau atribuțiile legale ale acestor entităț.

Hotărârea finală

În urma analizării tuturor cererilor și excepțiilor, instanța a respins cererea principală a Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, astfel cum a fost modificată și precizată, calificând-o drept neîntemeiată. Decizia este supusă recursului, care poate fi depus în termen de cinci zile la Curtea de Apel București.

MINUTA

Solutia pe scurt: Respinge excepţia nelegalei constituiri şi compuneri a instanţei, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Încuviinţează în principiu cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude. Respinge restul cererilor de intervenţie accesorie, ca inadmisibile. Respinge cererile de intervenţie principală, ca inadmisibile. Încuviinţează părţilor proba cu înscrisurile de la dosar. Respinge restul probelor solicitate de contestatori, ca neconcludente. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii în privinţa excepţiei de nulitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024.

Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nulitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată din oficiu şi de reprezentantul Ministerului Public.

Respinge cererea ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană care a rămas fără capacitate de folosinţă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de interes invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de intimatul Guvernul României, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Apărării Naţionale. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Statul Major al Apărării şi Şeful Statului Major. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii.

Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Preşedintele României. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 31.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Care angajați pot primi minimum 23 de zile de concediu de odihnă pe an: Ce se întâmplă cu zilele rămase

Ioana Oprean

Publicat

în

Care angajați pot primi minimum 23 de zile de concediu de odihnă pe an: Ce se întâmplă cu zilele rămase În România, orice angajat are dreptul la cel puțin 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă pe an. Însă unele categorii de salariați pot cere câteva zile suplimentare. De exemplu, cei care lucrează în […]

Citește mai mult

Actualitate

Ce reprezintă cifrele înscrise pe lateralul anvelopelor: Care este diferența dintre 60 și 98 și ce trebuie să știe șoferii

Ioana Oprean

Publicat

în

Ce reprezintă cifrele înscrise pe lateralul anvelopelor: Care este diferența dintre 60 și 98 și ce trebuie să știe șoferii Cifrele și literele înscrise pe partea laterală a anvelopelor pot părea greu de descifrat pentru un șofer care trebuie pur și simplu să cumpere un set nou. Cu toate acestea, ele nu sunt trecute acolo […]

Citește mai mult

Actualitate

Amenda pentru mâncatul la volan: 46% dintre şoferii români obişnuiesc să mânânce când conduc, iar sancţiunea este cuprinsă între 4 sau 5 puncte

Ioana Oprean

Publicat

în

Amenda pentru mâncatul la volan: 46% dintre şoferii români obişnuiesc să mânânce când conduc, iar sancţiunea este cuprinsă între 4 sau 5 puncte Aproape jumătate dintre şoferii români recunosc: mănâncă la volan. Sunt mai mulţi decât cei care vorbesc la telefon fără hands-free. Uneori petrec atât de multe ore în mașină, încât au timp să […]

Citește mai mult