Rămâi conectat

Actualitate

Cum se calculează punctajele la pensie conform noii legi a pensiilor. Noutăţi şi clarificări

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere publică proiectul noii legi a pensiilor. Ulterior perioadei de dezbatere publică, proiectul de lege va fi transmis Parlamentului spre dezbatere şi aprobare în comisiile de specialitate şi în plen. Legea se va aplica etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare.

Vă prezentăm detaliat algoritmul pe baza căruia se vor stabili, respectiv recalcula pensiile, după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, aflată acum în dezbatere publică.

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă. La determinarea cuantumului pensiei, fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Elit - Gustul Desăvârșit

Valoarea punctului de referinţă reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, respectiv 25.
La data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, valoarea punctului de referinţă va fi de 75 lei.
Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 septembrie a fiecărui an în care se face majorarea, şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

  • În cazul în care rata medie anuală a inflaţiei are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă, se arată în proiectul noii legi a pensiilor.

Valorile punctului de pensie sunt următoarele:

  • la data de 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;
  • la data de 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;
  • la data de 1 septembrie 2021 – 1.875 lei;

Numărul total de puncte realizate de asigurat se obţine prin însumarea punctajelor anuale ale acestuia.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

  • Pentru perioadele ulterioare intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.

În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal, pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare facultativă, la determinarea punctajului lunar se iau în calcul veniturile cumulate asigurate din fiecare lună.

La calcularea punctajelor anuale şi a punctajului lunar se utilizează cinci zecimale.
În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile noii legi a pensiilor se corectează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:

  • cuantumul brut al pensiei de invaliditate, în cazul beneficiarilor de pensie de invaliditate;
  • cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul în care persoana a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnizaţii de asigurări sociale, sau dacă a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale.
  • punctajul lunar de 0,25 puncte pentru perioadele asimilate în care persoana s-a aflat într-una dintre situaţiile:

– a urmat şi absolvit cu diplomă de licenţă, master sau doctor studii universitare, respectiv postuniversitare.

– a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

– a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.

În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situaţiile considerate prin acest proiect de act normativ perioade asimilate la pensie şi prevăzute la articolul 14 alineatul (1), pe care îl găsiţi pe larg mai jos, se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.

Articolul 14 alineatul (1):

În sistemul public de pensii, perioadele asimilate reprezintă perioadele pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, în care asiguratul:

  • a beneficiat de pensie de invaliditate;
  • a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, ori a unui ciclu de studii universitare, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;
  • a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
  • a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale;
  • a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
  • a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
  • are recunoscută vechime în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
  • a realizat perioade necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprile 2001.

În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus, la articolul 14 alineatul (1) şi care, în aceeaşi perioadă, au realizat stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau voluntară, la calculul punctajului lunar se ia în considerare venitul lunar asigurat.

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

  • 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
  • 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
  • 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Pentru perioadele în care persoana a fost şomeră, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective:

  • cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
  • cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

Sursa: economica.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Creșterea salariului minim pentru români: De când va fi aplicată majorarea de 500 de lei pe lună

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Creșterea salariului minim pentru români: De când va fi aplicată majorarea de 500 de lei pe lună

În decurs de doi ani, salariul minim european ar trebui să fie aplicat de către statele membre ale Uniunii Europene, însă tot mai multe voci cer ca procedurile să fie grăbite.

Bani în plus pentru români! După aplicarea directivei UE, fiecare român va promi cel puţin 500 de lei în plus la salariul lunar.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Avem votul final pe directiva privind salariul minim european. Am lucrat mult la asta, dar acum avem votul final şi apoi spunem că trebuie să fie clar că fiecare angajat din Europa trebuie să-şi poată plăti facturile, să aibă mâncare pe masă şi să-şi trimită copiii la şcoală, pentru că odată cu creşterea preţului la chirii şi energie, alimente, foarte mulţi oameni îşi fac griji dacă vor putea să plătească facturile la finalul lunii.

Deci avem votul final, dar sper ca statele membre ale UE să implementeze cât mai repede această directivă, pentru că oamenii din Europa chiar au nevoie de susţinere. Ar trebui să fie toate adaptate la inflaţie”, a spus europarlamentarul Agnes Jongerius la emisiunea Be EU, de la Antena 3 CNN.

În iunie, europarlamentarul Gheorghe Falcă anunţa că salariul minim european nu va fi acelaşi în toate ţările UE: „Când spunem salariu minim european, nu este acelaşi salariu minim în toate ţările UE, dar înseamnă aceleaşi condiţii, astfel încât statele vor fi obligate să implementeze condiţiile şi cetăţenii vor şti când le creşte salariul minim în ţara respectivă. Totul va fi automat.

Astfel, în fiecare an, salariul minim nu va mai fi dat de politicieni, iar acest salariu minim va influenţa şi celelalte salarii cu anumiţi indicatori. Sunt doi ani în care România trebuie să facă această implementare, dacă nu înseamnă că intrăm în infringement şi te vei trezi mai devreme sau mai târziu cu sancţiuni UE”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Preț mai mare de PATRU ori pentru energie, pe bursă, în luna august a anului 2022, față de anul precedent

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Preț mai mare de PATRU ori pentru energie, pe bursă, în luna august a anului 2022, față de anul precedent

În luna august a anului 2022, prețul energiei electrice pe piața spot a bursei OPCOM a avut o medie de 2.400 de lei pe MWh, valoare mai mare cu 332% mai mare comparativ cu prețul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, mai exat 554 de lei pe MWh, arată un raport lunar al site-ului operatorului bursier.

Valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 5,3 miliarde de lei, în august, în creştere cu 416% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pe de altă parte, volumul tranzacţiilor a crescut cu 20%, până la 2.221.507 MWh.

Cota de piaţă a PZU a fost de 39% în august, faţă de 51% anul trecut.

Pe piaţa spot a OPCOM au fost înregistraţi 336 de participanţi, dintre care activi au fost 220.

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Creștere de 13% a numărului faptelor penale care sunt și fapte de violență, în primele 8 luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Creștere de 13% a numărului faptelor penale care sunt și fapte de violență, în primele 8 luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut

La nivel național, în primele opt luni ale anului, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 13,3%, anunță Ministerul Afacerilor Interne. Numărul acestora a crescut cu 4.320, mai exact de la 32.601, în perioada similară a anului precedent, la 36.921.

Potrivit unui comunicat al MAI, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 4.320 în perioada ianuarie-august 2022 față de primele 8 luni ale anului 2021, de la 32.601 la 36.921 fapte.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, în primele 8 luni ale anului 2022, au fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, cu 6,2% mai multe decât în perioada similară din 2021, 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Cele mai multe, 6.598, reprezentând 90% din totalul acestora, au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului și 169 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens.

În ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de protecție, în primele 8 luni ale anului 2022 au fost soluționate 6.785, cu 12% mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021, din care 6.436 la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor dispuse, 225 revocate la solicitarea victimei, 54 revocate la solicitarea persoanelor împotriva cărora a fost dispus și 70 din alte motive, rămânând în lucru 4.720.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.166 de infracțiuni, cu 19,7% mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, dintre care 1.398 în mediul urban și 768 în rural.

De asemenea, în primele 8 luni ale anului 2022, au fost dispuse prin ordinele de protecție 15.406 măsuri (obligații sau interdicții), după cum urmează: 3.468 – evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, 757 – reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei, 138 – limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată, 77 – cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență dintre cele prevăzute la art. 19, 6.498 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți, 497 – interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează, 2 – obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, 3.855 – interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima, 33 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute, 81 – încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

În primele 8 luni ale anului 2022, la nivel național, au fost emise 8.765 de ordine de protecție provizorii, cu 1.644 mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, 3.469 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.

Din punct de vedere al locului comiterii faptei, 5.405 (61,7%) ordine de protecție provizorii au fost emise pentru fapte comise în mediul urban și 3.360 (38,3%) în mediul rural.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu au fost sesizate 579 de infracțiuni, cu 46,2% mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021.

În perioada analizată, prin ordinele de protecție provizorii au fost dispuse 13.896 de măsuri, după cum urmează: 4.875 – evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, 1.465– reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința comună, 7.524 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți, și 32 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Sistemul de monitorizare cu brățări electronice a devenit de sâmbătă operațional în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea