Rămâi conectat

Actualitate

Cum a fost realizată România Mare, la 1 Decembrie 1918: Documentele Marii Uniri

Publicat

în

Cum a fost realizată România Mare, la 1 Decembrie 1918: Documentele Marii Uniri

De mai bine de o sută de ani, de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, românii de pretutindeni se strâng la Alba Iulia pentru a sărbători cel mai important eveniment al patriei noastre, înființarea României Mari.

Citește și: MESAJE de ZIUA NATIONALA, 1 DECEMBRIE. SMS-uri, felicitări, urări și mesaje pe care le puteți trimite prietenilor

Moțiunea de unire a Bucovinei cu România (15/28 noiembrie 1918)

Congresul general al Bucovinei, întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală din Cernăuți, considerând că, de la fondarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ținuturi ale Sucevei și Cernăuților, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat;

Electrica Furnizare Discount

considerând că în cuprinsul hotarelor aceste țări se găsește vechiul Scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna și Suceava, precum și multe alte urme și amintiri scumpe din trecutul Moldovei;

CITEȘTE ȘI: Marea Unire de la 1918, pagina sublimă a istoriei românești. CRONOLOGIE

considerând că fii ai acestei țări umăr la umăr cu frații lor din Moldova și sub conducerea acelorași domnitori, au apărat de-a lungul veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcătorilor din afară și a cotropirii păgâne;

considerând că în 1774, prin vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a sila alipită coroanei Habsburgilor;

considerând că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-i înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frate;

Citește și: PROGRAM| PARADA MILITARĂ din Alba Iulia, de ZIUA NAȚIONALĂ 2021: 550 de militari vor defila în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918

considerând că, în scurgere de 144 de ani, Bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpiile de bătălie în Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor, și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea lor din viața publică, din școală și chiar din biserică;

considerând că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile izvoarelor de câștig ale acestei țări și despoiată în mare parte de vechea sa moștenire;

considerând că, cu toate acestea, Bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit veșnic credință că marele vis al neamului se va înfăptui când se vor uni toate țările române dintre Nistru și Tisa într-un stat național unitar;

constată că ceasul acesta mare a sunat!

Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru neamurile, și când în urma loviturilor zdrobitoare Monarhia austro-ungară s-a zguduit în temeliile ei și s-a prăbușit, și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre.

Drept aceea noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm:

Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul României.

Rezoluția Marii Adunării Naționale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918)

Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică și garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepție a civilizațiunii, dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura, pentru păcatele părinților și ca urmare ea va trebui să asigure tuturor neamurilor și tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc, aceleași drepturi și aceleași datorinți.

Civilizațiunea, care ne-a eliberat, pretinde de la noi respectul pentru dânsa și ne obligă să prăbușim în noul nostru stat, orice privilegiu și să statorim, ca fundamentul al acestui stat:munca și răsplata ei integrală.

I. Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918 decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. (aplauze frenetice. Trăiască România Mare! Lumea se scoală în picioare, mâinile se ridică. Ora e punct 12)

Adunarea națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunei române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre. (voci trăiască, aclamațiuni, aprobări)

II. Adunarea națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea constituantei, aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, adunarea națională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.

3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, județe ori parlament (voci:Trăiască femeile! Trăiască. Aclamațiuni pe galerie. Doamnele flutură batistele).

4. Desăvârșită libertate de presă, libertate de asociere și întrunire:liberă propagandă a tuturor gândurilor omenești.

5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri desființând fidei comisiile în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politice agrare este pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producțiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avanta je, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea națională dă expresiunea dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze războiul, ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

V. Românii adunați în această adunare națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul monarhiei Austro-Ungare și uniți cu țara mamă, România.

VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm libertatea națiunilor subjugate până aici în monarhia Austro-Ungară, anume națiunile:cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărește ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.

VII. Adunarea națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, cari în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea și unitatea Națiunei Române.

VIII. Adunarea națională dă expresiune mulțumitei și admirațiunei sale față de puterile aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război, au scăpat civilizațiunea din ghearele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor Națiunei Române din Transilvania, Banat și țara ungurească adunarea națională hotărește instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea, să reprezinte Națiunea Română, ori când și pretutindeni, față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile, pe care le va afla necesare în interesul națiunii.

În sfârșit, Vă rog să le primiți aceste rezoluțiuni și închei cu aceea, că legătura sfântă a celor 14 milioane de Români ne îndreptățește azi a zice:

„Trăiască România Mare!“ (aplauze nesfârșite)

Discursul lui Iuliu Maniu (Alba Iulia, 1 decembrie 1918)

Consiliul Dirigent al Transilvaniei

[…] Noi ne simțim ca orbul care de zeci de ani n-a văzut lumina zilei, când printr-o binefacere dumnezeiască i se deschid ochii și vede lumina sfântă a soarelui. Noi suntem aici ochii poporului, care văd azi lumina libertății neamurilor. […]

Pentru înlăturarea oricăror îndoieli ale străinilor asupra ce voim să facem prin unirea noastră și libertatea noastră națională, — Marele Sfat Național Român declară că nu voiește un imperiu de asuprire. Nu voim, ca din asupriți, ce-am fost, să devenim asupritori. Voim să asigurăm libertatea pentru toți și dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare:Marele nostru Sfat Național ține să accentueze, că urmează vechiul nostru proverb:„Ce ție nu-ți place, altuia nu face“. Noi voim pe acest pământ al României Mari să întronăm libertatea națională pentru toți. Voim ca fiecare națiune să se poată cultiva în limba ei, să se roage lui Dumnezeu în credința ei și să ceară dreptate în limba ei.

Noi, care am vărsat lacrimi văzând limba noastră scoasă din școli, biserici, justiție, nu o vom lua altora. Nu vom lua putința vieții de la alții. Nu voim să trăim din sudoarea altora, pentru că noi putem trăi din vrednicia și puterea noastră, prin munca noastră. (Aplauze entuziaste). Numai printr-un regim democratic putem întări țara noastră românească, mai ales când trebuie să ținem seama de cerințele vieții moderne de stat. Numai având un regim de drepturi și libertăți înlăuntrul țării, vom avea tărie să validăm cauza noastră în afară. Deplina libertate a tuturor straturilor sociale, — e o garanție pentru binele țării. De aceea Marele Sfat Național Român a pus în proiectul lui de rezoluție acel punct care vorbește de înfăptuirea regimului democratic.

[…] Vă rugăm să primiți unanim proiectul nostru de rezoluții. Acest proiect arată cărarea pe care mergând înainte, ne vom putea atinge idealul și să punem temelia unei Românii Mari și unite, care în veci are să fie, ca în ea să se înfăptuiască spiritul desăvârșitei democrații și dreptatea socială.

Sursa: historia.ro

Publicitate

Actualitate

Ce se va întâmpla cu tichetele tipărite pe hârtie de la 1 februarie, după trecerea exclusiv în format electronic

Publicat

în

Ce se va întâmpla cu tichetele tipărite pe hârtie de la 1 februarie, după trecerea exclusiv în format electronic

Guvernul a emis Ordonanța de Urgență 130/2021, la finalul anului trecut, care reglementează termenul până la care se mai pot folosi tichetele tipărite pe hârtie, iar de la 1 februarie vor fi emise exclusiv în format electronic.

”Tichetele de masă, tichetele de creșă, tichetele culturale și, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 ianuarie 2022 sunt și rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea”, se spune în ordonanță.

Electrica Furnizare Discount

Unitățile emitente prevăzute rămân responsabile pentru respectarea obligațiilor asumate prin contractele încheiate, în condițiile legii, cu operatorii economici care acceptă bilete de valoare, precum și cu angajatorii.

Începând cu data de 1 februarie 2022, autorizațiile de funcționare ca unități emitente de bilete de valoare pe suport hârtie, acordate de Ministerul Finanțelor potrivit legii, își pierd valabilitatea, se spune în ordonanță.

Cu toate acestea, tichetele în format tipărit se vor putea folosi și după data de 1 februarie, deoarece, așa cum stabilește OUG 130/2021, “tichetele de masă, tichetele de creșă, tichetele culturale și, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie (…) până la data de 31 ianuarie 2022 sunt și rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea”.

Deci cei care vor mai avea tichete pe suport de hârtie și după data de 1 februarie le vor putea utiliza până la expirarea termenului înscris pe ele chiar dacă de la acea dată se vor emite vouchere numai pe suport electronic.

Ordonanța 130/2021 mai aduce o schimbare și anume în privința acordării de voucherelor cadou. Acestea se vor putea acorda numai angajaților proprii și nu se vor mai putea da “altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promvoarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate”.

Firmele care nu respectă noile reguli vor risca amenzi de de până la 35.700 de lei.

Citește mai mult

Actualitate

24 ianuarie: Mica Unire şi ziua lui Badea Cârţan, un dac coborât de pe Columnă, zi cu dublă semnificație

Publicat

în

24 ianuarie: Mica Unire şi ziua lui Badea Cârţan, un dac coborât de pe Columnă, zi cu dublă semnificație

Într-o astfel de zi şi lună, însă din anul 1849, se năştea, în sătucul Cârţişoara, de sub streaşina Munţilor Făgăraş, cel care îşi va împrumuta numele de la aşezarea sa natală.

Tot într-o astfel de zi, dar cu zece ani mai târziu, avea să fie oficializată Unirea Principatelor Române sau Unirea cea Mică, sub sceptrul Principelui- Domnitor Alexandru Ioan Cuza. Eveniment istoric onorat, de acum încolo, ca Sărbătoare Naţională. Se împlinea, atunci, vrerea muntenilor şi moldovenilor de a se uni într-un singur stat. Lipsea, însă, Transilvania din acel stat al tuturor românilor.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Acesta era şi visul mărturisit de-a lungul întregii sale vieţi de către Gheorghe Cârţan, fiu de plugar, fără pământ şi fără carte, devenit legendă vie. Dovadă stau chiar cuvintele scrise pe crucea mormântului său din cimitirul oraşului Sinaia: ”Aici doarme Badea Gheorghe Cârţan, visând la întregirea neamului”. Deziderat ce se va înfăptui abia la 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, după mai bine de şapte ani de la trecerea sa la cele veşnice, la 7 august 1911.

Electrica Furnizare Discount

Cărţile cărate de el în desagii grei ajungeau, pe ascuns, în casele copiilor ţăranilor români ardeleni, iobagi şi slugi pe moşiile grofilor şi nemeşilor unguri, maghiari, secui, ca şi ale baronilor saşi. În toamna anului 1896, el va porni, pe jos, către Roma, capitala Italiei, pentru a aşeza pe soclul Columnei Împăratului Traian un pumn de ţărână şi de grâu românesc, în semn de cinstire a eroilor căzuţi în războaiele daco-romane.

După 45 de zile de drumeţie a ajuns la marginea oraşului etern l-a salutat cu: „Bine te-am găsit, maică Romă”. A pătruns în Roma prin Via Compana a trecut pe lângă Terme, ruinele Coliseului, bazilica Maxentiu şi Palatinul, Forul Roman  şi…deodată – Columna.„- No că asta este! ”. Aici, obosit şi cu ochi înlăcrimaţi, ciobanul din Cârţişoara s-a învârtit în jurul stâlpului uriaş până când a citit toată istoria de pe el. Şi-abia apoi şi-a adus aminte că avea o misie, că nu venise cu mâna goală la Maica Roma.

Citește și: Marea Unire de la 1918, pagina sublimă a istoriei românești

Din desaga lui din lână vârstată, mirosind a mămăligă şi caş, a scos un săculeţ cu pământ luat din grădina casei din Cârţişoara şi l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos şi un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat în ţărână. Şi fiindcă venise noaptea şi datoria era împlinită, s-a întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase şi el în mulţimea de pe Columnă, printre dealurile săpate în piatră, pe sub pădurile dese, păşind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munţii lui de acasă. Sus, pe cer, Cloşca cu pui şi Ursa Mare dovedeau că ajunsese în Cărţişoara, pe malul Balei, împreună cu tot neamul său.

Când s-a trezit a doua zi, dimineaţa, în jurul lui erau strânşi o mulţime de gură-cască: poliţişti, pompieri, măturători, precupeţe… Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

În 1903,Badea Cârţan e arestat de autorităţile maghiare, iar marele lui depozit de carte, cu sediul în mai multe locuri, confiscat. Inventarul era uluitor: 76.621 de volume s-au aflat numai în podul casei lui din Cârtişoara.

Era un înţelept fără astâmpăr, voia să ştie, să cunoască. Îl interesa mai ales începutul neamului şi al tuturor lucrurilor, obârşia lor, rădăcina istorică dătătoare de nobleţe şi demnitate.

În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârţan este surprins de o avalanşă pe crestele munţilor, cu desagii încărcaţi de cărţi în spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de-acolo. A rămas bolnav şi slăbit mult după acea întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasa şi a fost adăpostit de familia Lahovary, la Sinaia.

Citește și:  Moș Ion Roată și Unirea

Simţindu-şi sfârşitul, le-a cerut celor care-l îngrijeau să-l îngroape acolo, în pământul liber al ţării, unde să poata aştepta împlinirea visului de-o viaţă – întregirea neamului românesc. În august 1911 a murit, fiind înmormântat la Sinaia.

La căpătâiul său stă scris: ,,Aici doarme Badea Cârţan, visînd la întregirea neamului său”. „ Mama trăieşte, tata e mort de trei ani, însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În  ’77 mă uitam cum se bat românii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit „Istoria românilor” şi alte cărţi. În  ’78, am venit acasă, am tras sorţ şi am jurat. Am cătanit în Bosnia. În ’81, m-am liberat. Era tocmai conferinţă la Sibiu, că se luase iară pricină între români şi unguri.

Citește și: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Până în ’93 am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus în ţară. Vine ’94, şi cu el, Memorandul. Eu urmăream din doască în doască daravelile şi eram necăjit că, ziceau ei întruna, suntem neam rău de oameni noi, românii. Ceteam eu, nu-i vorbă, multe bune şi frumoase, da nu le prea credeam. Îs eu aşa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă?”. Si-apoi am văzut, dragii mei… De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă şi mergeam în fruntea tuturor, aşa îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un costum, da le-am spus să nu cheltuiască, că şi-aşa nu umblu cu sărăcii de acelea nemţăşti. La Bucureşti am fost de peste o sută şaptezeci de ori. Bucureştiul şi Roma ar trebui să le vadă tot românul, că dacă nu ştie de Moşu-său şi de Tată-său, zici de el că-i orfan.” (Fragment din  interviul pe care Badea Cârţan l-a dat cu câţiva ani înainte de moarte, revistei „Poporul român”).

Sursa: romaniaistorica.ro, ziaristionline.ro

Citește mai mult

Actualitate

Vești bune din partea OMS: Dovada vaccinării nu mai este obligatorie. Este recomandată ridicarea interdicțiilor

Publicat

în

Vești bune din partea OMS: Dovada vaccinării nu mai este obligatorie. Este recomandată ridicarea interdicțiilor

Un anunț mult așteptat de oameni a fost făcut de OMS. Acesta recomandă ridicarea restricțiilor de călătorie și chiar să nu li se mai ceară turiștilor dovada vaccinării.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că interdicţiile generale de călătorie şi obligativitatea vaccinării pentru cei care trec frontierele nu au eficienţă în “suprimarea propagării internaţionale” a coronavirusului, relatează Le Figaro.

Electrica Furnizare Discount

În special, OMS recomandă “ridicarea sau relaxarea interdicţiilor legate de călătorii, pentru că acestea nu oferă o valoare adăugată şi contribuie în continuare la stresul social şi economic trăit de state”. Măsurile legate de călătorii (măşti, testare, izolare/carantină, vaccinare) ar trebui să se bazeze pe evaluările riscurilor şi trebuie să se evite o povară financiară pe umerii celor care călătoresc.

Ţări ca Australia sau Noua Zeelandă sunt închise turiştilor în prezent. SUA şi Finlanda sunt inaccesibile turiştilor nevaccinaţi.

Organizaţia recomandă să nu li se ceară călătorilor care merg în alte ţări dovada vaccinării, această măsură fiind în opinia sa una excesivă, mai ales având în vedere accesul global limitat şi distribuirea inechitabilă a vaccinurilor împotriva covid-19. Statele ar trebui să aibă o abordare bazată pe riscuri, pentru facilitarea călătoriilor internaţionale, prin ridicarea sau modificarea măsurilor cum ar fi testarea şi carantina.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare