Rămâi conectat

Ştirea zilei

COVID 24 februarie 2022, în România, pe județe: 10.749 cazuri noi de coronavirus și 105 decese, în ultimele 24 de ore

Publicat

în

COVID 24 februarie 2022, în România, pe județe: 10.749 cazuri noi de coronavirus și 105 decese, în ultimele 24 de ore

Joi, 24 februarie 2022, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România.

Citește și: 24 februarie 2022: Peste 10.000 cazuri de COVID, raportate în România – bilanț parțial

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 10.749 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 728 mai puțin decât în ziua anterioară. 1.256 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Evoluția cazurilor noi pozitive din ultimele 7 zile o găsiți în graficul de mai jos.

Elit - Gustul Desăvârșit

Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența înregistrată la 14 zile
1. Alba 50.904 244 12,39
2. Arad 64.813 283 13,68
3. Argeș 71.445 286 10,91
4. Bacău 58.729 129 3,89
5. Bihor 77.952 157 8,56
6. Bistrița-Năsăud 28.559 86 4,65
7. Botoșani 34.524 64 4,47
8. Brașov 101.575 318 12,58
9. Brăila 29.870 157 6,94
10. Buzău 38.219 211 9,82
11. Caraș-Severin 28.109 139 9,27
12. Călărași 24.459 101 7,26
13. Cluj 145.743 823 17,27
14. Constanța 109.087 407 13,34
15. Covasna 18.491 75 5,79
16. Dâmbovița 49.737 176 7,09
17. Dolj 67.229 329 10,48
18. Galați 60.072 212 7,02
19. Giurgiu 26.904 174 8,66
20. Gorj 21.001 69 4,65
21. Harghita 20.860 30 2,98
22. Hunedoara 53.888 197 10,64
23. Ialomița 25.975 134 8,06
24. Iași 104.378 543 8,09
25. Ilfov 111.448 576 20,09
26. Maramureș 48.397 47 4,65
27. Mehedinți 20.670 71 6,71
28. Mureș 59.323 243 9,73
29. Neamț 44.322 104 3,50
30. Olt 36.414 166 9,81
31. Prahova 92.500 398 12,64
32. Satu Mare 31.293 69 3,96
33. Sălaj 25.503 46 5,94
34. Sibiu 72.262 962 17,70
35. Suceava 56.468 84 2,50
36. Teleorman 31.956 190 7,24
37. Timiș 139.994 547 15,76
38. Tulcea 19.957 55 4,96
39. Vaslui 34.859 111 3,95
40. Vâlcea 38.874 160 9,21
41. Vrancea 25.118 72 4,74
42. Mun. București 497.822 3507 28,12
43. Din străinătate** 4.061 15
44. Cazuri noi nealocate pe județe

4.551* -2018
TOTAL 2.708.315 10.749

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.
**În ceea ce privește cazurile din străinătate, acestea sunt cazuri ale unor cetățeni care au venit în România fiind infectați în alte țări. Aceste cazuri au fost cuprinse în totalul cazurilor noi nealocate pe județe.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

În total, până astăzi, 24 februarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.708.315 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 106.914 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
2.400.333 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 699 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 27
2 ARAD 29
3 ARGEŞ 17
4 BACĂU 13
5 BIHOR 7
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 0
7 BOTOŞANI 2
8 BRAŞOV 13
9 BRĂILA 4
10 BUZĂU 16
11 CARAŞ-SEVERIN 12
12 CĂLĂRAŞI 8
13 CLUJ 17
14 CONSTANŢA 31
15 COVASNA 3
16 DÂMBOVIŢA 4
17 DOLJ 26
18 GALAŢI 13
19 GIURGIU 13
20 GORJ 10
21 HARGHITA 5
22 HUNEDOARA 13
23 IALOMIŢA 5
24 IAŞI 38
25 ILFOV 27
26 MARAMUREŞ 3
27 MEHEDINŢI 3
28 MUREŞ 12
29 NEAMŢ 5
30 OLT 17
31 PRAHOVA 33
32 SATU MARE 5
33 SĂLAJ 1
34 SIBIU 7
35 SUCEAVA 9
36 TELEORMAN 23
37 TIMIŞ 29
38 TULCEA 0
39 VASLUI 3
40 VÂLCEA 12
41 VRANCEA 3
42 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 181
TOTAL 699

Până astăzi, 63.073 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 23.02.2022 (10:00) – 24.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 115 decese (59 bărbați și 56 femei), dintre care 10 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre cele 115 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de de vârstă 40-49 de ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 17 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 42 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 52 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

112 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

Din totalul de 115 pacienți decedați, 99 au fost nevaccinați și 16 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 60-69 ani și peste 80 ani. 15 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar un pacient decedat nu prezenta comorbidități.

Au fost raportate 10 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Arad, Brăila și Buzău, 1 în luna noiembrie 2021, 1 în luna decembrie 2021, 4 în luna ianuarie 2022 și 4 în luna februarie 2022.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 8.040, cu 357 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.002 persoane, cu 28 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 1.002 pacienți internați la ATI, 873 sunt nevaccinați.
Din totalul pacienților internați, 450 sunt minori, 443 fiind internați în secții, cu 16 mai puțin decât în ziua anterioară și 7 la ATI, similar cu ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.374.451 teste RT-PCR și 8.508.735 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 18.247 de teste RT-PCR (10.295 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.952 la cerere) și 39.170 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 142.750 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.631 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 74.487 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află o persoană.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.646 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 219 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 23 februarie, 694 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 152.000 lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:

În intervalul 10 februarie 2022– 17 februarie 2022, au fost raportate 103.295.893 de cazuri în UE / SEE. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Italia, Spania și Germania.
Începând din 15 decembrie 2020, CEPCB a întrerupt publicarea datelor privind numărul cazurilor confirmate și numărul cetățenilor decedați, atât în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra, cât și la nivel global. Aceste raportări sunt actualizate săptămânal.

ŢARA
CAZURI
CONFIRMATE DECEDAȚI

Regatul Unit 18.348.029 (+544.704) 159.605 (+1287)
Franţa 21.877.555 (+837.916) 135.579 (+1965)
Spania 10.734.945 (+239.661) 96.706 (+1663)
Italia 12.265.343 (+417.907) 151.962 (+2066)
Germania 13.034.434 (+1.266.306) 120.720 (+1270)

Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 17 FEBRUARIE 2022

CAZURI CONFIRMATE
DECEDAȚI

411.553.140 (+17.069.183) 5.829.356 (+75.557)
* Datele referitoare la numărul persoanelor vindecate, raportate zilnic în mod defalcat pe state și la nivel global, au încetat să fie prelucrate și comunicate de către centrul specializat în agregarea datelor de acest tip, respectiv Johns Hopkins CSSE.
** Datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 10 februarie 2022– 17 februarie 2022.
*** CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

Ce alimente să mâncăm pentru subțierea sângelui: Dieta împotriva cheagurilor de sânge

Publicat

în

Ce alimente să mâncăm pentru subțierea sângelui: Dieta împotriva cheagurilor de sânge

Cheagurile de sânge iau naștere în momentul în care consistența sângelui se îngroașă. Odată formate, cheagurile migrează spre alte părți ale corpului, provocând probleme la nivelul organelor unde se opresc.

Acest lucru se întâmplă din cauza diminuării sau, chiar, opririi alimentării lor cu sânge. Vinovate de apariția cheagurilor de sânge sunt ateroscleroza, sindromul antifosfolipidic, tromboza venoasă profundă, problemele de ritm cardiac, administrarea de contraceptive orale și boala COVID-19.

Deși coagularea este un proces necesar, sunt situații în care sângele se poate coagula prea mult, generând numeroase probleme de sănătate. Pentru a preveni acest lucru, este necesar să adopți un stil de viață sănătos și să ai o dietă echilibrată, bazată pe alimente ce subțiază sângele și, implicit, dizolvă cheagurile.

Elit - Gustul Desăvârșit

Alimente ce dizolvă cheagurile de sânge

Printre alimentele care subțiază sângele, se numără: somonul, curcuma, ghimbirul, usturoiul, migdalele și vinul roșu.

Somonul

Somonul se află în fruntea listei cu alimente ce dizolvă cheagurile de sânge, deoarece este bogat în acizi grași Omega-3. Aceștia ajută la prevenirea aglomerării trombocitelor din sânge și, implicit, contribuie la subțierea sângelui. În cazul în care nu consumi pește regulat, poți apela oricând la suplimentele alimente cu ulei de pește. Ai grijă, însă, ca acestea să fie de calitate, certificate și să conțină ulei de pește de mare adâncime.

Curcuma

Curcuma are proprietăți antiinflamatoare și anticoagulante, fapt ce contribuie la împiedicarea formării cheagurilor de sânge. Acest condiment poate fi adăugat în diferite rețete, cum sunt cele de curry și supele, dar poate fi consumat și sub formă de ceai sau turmeric latte.

Ghimbirul

Un alt aliment-minune în ceea ce privește subțierea sângelui este ghimbirul. Acesta conține un acid natural, care poartă numele de salicilat, un puternic diluant al sângelui. Rădăcina de ghimbir poate fi inclusă în mâncăruri sau poate fi consumată crudă, atât proaspătă, cât și uscată.

Usturoiul

Usturoiul este un antibiotic și un antimicrobian natural. Potrivit ultimelor cercetări, usturoiul are proprietăți antitrombotice, care reduc formarea cheagurilor de sânge.

Migdalele

Migdalele sunt bogate un vitamina E, un compus indispensabil vieții, care acționează constant pentru fluidizarea sângelui și pentru prevenirea formării cheagurilor. Acestea pot fi consumate ca atare sau pot fi adăugate în salate, paste sau sosuri.

Vinul roșu

Sunt numeroase studii care arată că un pahar de vin roșu băut în fiecare zi previne afecțiunile cardiovasculare, grație efectului de fluidizare a sângelui. Mai mult, acesta previne depunerea de grăsimi pe pereții arterelor și te ajută să te bucuri de o sănătate deplină. Cu toate acestea, este recomandat să nu exagerezi cu vinul roșu, deoarece poate crește riscul de accident vascular cerebral, scrie BZI.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO| Oameni cu rădăcini în județul Alba. Radu Octavian Dobre, ambasadorul României în Republica Irak: „Ai permanent de a face cu oameni diferiți”

Publicat

în

Oameni cu rădăcini în județul Alba. Radu Octavian Dobre, ambasadorul României în Republica Irak: „Ai permanent de a face cu oameni diferiți”

Ambasadorul României în Republica Irak are rădăcini în județul Alba: Radu Octavian Dobre, despre cum este să fii diplomat român în Orientul Mijlociu

 Radu Octavian Dobre, Ambasadorul României în Republica Irak, vorbește despre experiența sa ca și diplomat în Orientul Mijlociu, reprezentând interesele țării noastre, precum și despre rădăcinile pe care acesta le are în județul Alba.

Într-un interviu acordat Ziarului Unirea, diplomatul a împărtășit cu mult interes trăirile de care a avut parte, într-un loc atât de îndepărtat de casă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Domnule ambasador, cum ați aprecia dumneavoastră, în acest moment, relația dintre țara noastră și Republica Irak? Ne putem bucura de o cooperare benefică pentru ambele părți?

Întrebarea este extrem de complexă, însă am să încerc să vă ofer câteva repere care demonstrează încă o dată faptul că între România și Irak există relații consolidate, pe toate palierele.

Indiferent de regimurile care au guvernat cele două țări, Între București și Bagdad au existat întotdeauna relații excelente. Încă de la sfârșitul anilor ’50, România a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică a Irakului, mai ales în domeniul petrol și gaze. La acea vreme, companiile românești au derulat proiecte ample, inclusiv construcția unei rafinării. Irakul a fost și prima țară în care, după căderea comunismului, în anul 2001, au fost prezente efective ale Ministerului Apărării alături de trupe ale statelor occidentale. In acel an, România a contribuit cu un spital de campanie la operațiunea Desert Storm. Mai recent, România a participat și participă în continuare la Operațiunea Inherent Resolve, care are ca principal obiectiv înfrângerea Statului Islamic în Irak și Siria. De asemenea, România este membru activ al Misiunii NATO în Irak, care se concentrează asupra reformei sectorului de securitate din această țară. Contractori români sunt prezenți și în cadrul EUAM, misiune a Uniunii Europene care, la rândul său, consiliază statul irakian pe componenta civilă a reformei sectorului de securitate. Experți români activează și în organizațiile aflate sub umbrela ONU prezente în Irak.

În ciuda situației precare de securitate din ultimii ani legate de criza profundă declanșată de apariția ISIS, au existat și există în continuare companii românești care derulează proiecte în regiuni care au fost mai puțin afectate. Domeniile vizate sunt petrolul și gazele, infrastructură, dezvoltări imobiliare, construcții hidrotehnice. De asemenea, constatăm cu plăcere că pe piața irakiana reapar produse românești, în special în sectorul agro-alimentar. In România, la Registrul Comerțului, sunt înregistrate peste 2000 de firme cu capital irakian sau mixt romano-irakian, care constituie o bază solidă pentru o creștere exponențială a exporturilor românești în această țară.   Pe de altă parte, Guvernul de la Bagdad a alocat fonduri importante pentru reconstrucție și infrastructură (drumuri, poduri, spitale, școli, rețele de apă și canalizare, sisteme de irigații, etc) în majoritatea provinciilor, firmele din România având în continuare o reputație bună în ceea ce privește implementarea acestor proiecte. Cum  perioada de contractare a acestor proiecte rămâne deschisă, firmele interesate ne pot contacta oricând pentru detalii la ambasadă.

Nu în ultimul rând, în România există o comunitate semnificativă de cetățeni irakieni sau cu cetățenie dublă, bine integrată și extrem de activă. In Irak, am avut ocazia să constat că foștii studenți în România, și sunt cu miile, își aduc aminte cu plăcere de țara noastră, păstrează încă legături cu foștii colegi. Aceștia sunt organizați într-o asociație de prietenie irakiano-română, care include membri din toate marile orașe.

În raporturile cu Irakul avem o agendă bilaterală complexă, care acoperă multe domenii, de la sectorul de securitate și pînă la aspecte tehnice care țin de facilitarea exporturilor.


Înainte de a reprezenta interesele țării noastre la Bagdad, ce alte activități diplomatice ați mai desfășurat?

Pe scurt, am intrat în Ministerul Afacerilor Externe în urmă cu 20 de ani. Înainte de a fi în Irak am fost pentru 7 ani în India, primii trei în calitate de însărcinat cu afaceri a.i., în timp ce următorii 4 am activat în calitate de ambasador. Între cele mai vizibile acțiuni organizate pe perioada mandatului meu în India s-au numărat două vizite la New Delhi la nivel de ministru al afacerilor externe și vizita la București a vice-președintelui indian, Venkaiah Naidu. Între 2008 și 2012, am fost consul general al României la Trieste (Italia). Printre altele, din acea perioadă, îmi amintesc cu plăcere vizita președintelui de atunci al Regiunii Autonome Friuli Venezia Giulia, Renzo Tondo, la Alba Iulia, pe care am organizat-o cu sprijinul și la invitația Consiliului Județean Alba. În intervalul 2003 – 2006, am lucrat ca diplomat în cadrul Misiunii Permanente a României la Uniunea Europeană, unde m-am ocupat de mai multe dosare, cum ar fi gestionarea civilă a crizelor, vize, cooperare consulară și combaterea terorismului. Nu în ultimul rând, la începuturile carierei în MAE, am fost, pentru șase luni, diplomat pe probleme UE în cadrul Ambasadei României la Atena. În perioadele în care am fost în România, în Centrala MAE am fost Șeful Centrului pentru Situații de Criză și, de asemenea, am lucrat în mai multe departamente: Uniunea Europeană, Consular, respectiv Direcția Asia-Pacific.

Ne puteți spune mai multe despre originile dumneavoastră? Locul în care v-ați născut, de unde provin părinții dumneavoastră, universitatea la care v-ați desfășurat studiile?

Sunt absolvent al secției în limba franceză a Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității București și, pe parcursul carierei am făcut numeroase cursuri în domenii cum ar fi: politici europene, în special pe domeniul justiției și afacerilor interne, managementul crizelor, drept internațional public. Sunt născut și crescut în București, însă, cu, poate, o singură excepție, în fiecare an m-am întors pentru lungi vacanțe sau concedii în satul Căpâlna, de pe valea Sebeșului, de unde este originară familia tatălui meu. Am încă prieteni vechi cu care țin legătura la Căpâlna, Petrești, Sebeș sau Alba Iulia.

Care considerați că sunt cele mai importante atribuții ale unui ambasador?

Ambasadorii sunt numiți prin decret de Președintele României, cu avizul Comisiilor de Politică Externă din Parlamentul României. În consecință, un ambasador reprezintă ansamblul intereselor României în statul de acreditare, urmărind cu preponderență cooperarea politică, economică și comercială, precum și în alte domenii, cum ar fi educația, cultura, tineretul sau sportul. Nu în ultimul rând, Ambasadorul, alături de personalul consular al Ambasadei, este preocupat de situația cetățenilor români din țara de reședință, și intervine, dacă este necesar, pentru protejarea drepturilor acestora.

Cum sunt văzuți românii, oamenii obișnuiți ai țării noastre, de către irakieni? Ce părere au aceștia despre cei mai cunoscuți români dintre personalități cum ar fi Nadia Comăneci, Mircea Eliade, Mihai Eminescu sau Constantin Brâncuși?

Înainte de ajunge la Bagdad, un vecin de-al meu îmi povestea cum, în anii ’80, lucra ca inginer în Irak și, într-o vară, împreună cu un coleg, venea de la București spre Bagdad cu mașina. După ce a trecut frontiera din Turcia, mașina, o Dacie veche din acea perioada s-a stricat tocmai într-o zonă mai puțin populată. Cu chiu cu vai au ajuns într-o localitate, unde au ajuns într-un restaurant, încercând să își sune colegii pentru a primi ajutor. Un localnic, când a auzit că sunt români, nu numai că i-a îndrumat spre un service auto, ci i-a si invitat acasă la el, unde au stat pana a doua zi când au reușit să repare mașina. Când au vrut să ii plătească, acesta a refuzat banii, spunând că singura plată pe care o acceptă este promisiunea că vor povesti și altora despre ospitalitatea de care s-au bucurat. Iată că omul și-a ținut promisiunea și povestea circula și după aproape 40 de ani.

Dincolo de omenia irakianului din poveste, ea reflectă imaginea de care se bucură România sau românii în general în această țară. Foștii studenți irakieni au un grup de WhatsApp în care zilnic sunt postate imagini, poezii, cântece sau știri despre România. De asemenea, de fiecare dată când ne întâlnim cu asociația de prietenie, toți, fără excepție, fac eforturi să vorbească în limba română, chiar dacă mulți nu au mai folosit-o de ani de zile. De asemenea, aceștia promovează, oricând au ocazia, țara noastră nu numai ca partener politic sau economic, dar chiar și ca destinație pentru turism. Ultima acțiune în care s-au implicat a fost promovarea proiectului de burse acordate de statul român pentru studenții străini, astfel încât anul acesta am înregistrat o cifră record de înscrieri (peste 200). Mai mult, promovează cu succes unele universități din România cu care sunt în contact și aduc studenți din Irak, inclusiv pentru programe de master sau de studii doctorale.

Românii sunt bine văzuți de irakieni și pentru modul echilibrat în care se raportează la străini, la culturi și religii diferite.


Este funcția dumneavoastră una sigură, din punctul de vedere al securității personale? Vă puteți bucura de libertate de mișcare?

Irakul rămâne o țară cu anumite probleme în ceea ce privește situația de securitate. Să nu uităm că, până acum câțiva ani, luptătorii DAESH erau la porțile Bagdadului. Acum situația este cu mult mai bună, chiar dacă apar, periodic, incidente de securitate. Vă asigur, însă că atât eu, cat și personalul ambasadei, ne desfășurăm activitatea în siguranță, dialogul cu autoritățile și cu mediul de afaceri decurgând normal.

Au fost întâmplări pe parcursul carierei dumneavoastră ca diplomat, fie la Bagdad sau în alte împrejurări, din care ați deprins anumite învățături?

Sunt puține situații repetitive în activitatea diplomatică și, de altfel, in aceasta constă frumusețea meseriei. Ai permanent de a face cu oameni diferiți, culturi deseori diferite la care trebuie să te adaptezi sau cu situații particulare pe care trebuie să le rezolvi. Un diplomat aflat la post în afara României învață permanent și își folosește abilitățile pentru a rezolva probleme inedite. Cred că primul lucru pe care trebuie să îl faci când ajungi într-o țară sau într-o organizație internațională este să cauți să înțelegi cât mai bine cultura locului, astfel încât să întâmpini cât mai puține obstacole pe perioada mandatului.

Există asemănări între popoarele noastre, între români și irakieni?

Cultura Irakiană are în mod evident caracteristici diferite față de cea europeană. Sunt însă și elemente care ne unesc ca popoare, cum ar fi căldura umană, ospitalitatea, nivelul de educație, cultură, artă și, nu în ultimul rând, atașamentul pentru tradiții.


Și-ar dori un irakian de rând să studieze, lucreze sau să își întemeieze o familie în țara noastră?

Există deja mai multe familii mixte, româno-irakiene, care trăiesc fie în România, fie în Irak. În România există o comunitate irakiană bine integrată și care are o contribuție de loc neglijabilă la creșterea nivelului schimburilor comerciale dintre cele două țări. Pe de altă parte, am fost surprins să găsesc în Bagdad persoane cu dublă cetățenie, nu numai în zona de afaceri, ci chiar în posturi importante în administrația centrală. Am spus și mai sus că România reprezintă o țintă atractivă pentru tinerii irakieni care doresc să facă o facultate, un masterat sau un doctorat. N-aș putea spune că aceștia ar avea un scop în sine rămânerea în România, deoarece studiile făcute în țara noastră le pot asigura servicii bine plătite nu numai în Irak, ci și în întreaga lume arabă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Rețeta lui Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, pentru o băutură perfectă din sirop de soc și vin roșu: „A ajuns să se consume în marile restaurante”

Publicat

în

Rețeta lui Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, pentru o băutură perfectă din sirop de soc și vin roșu: „A ajuns să se consume în marile restaurante”

Odată cu înflorirea socului, socata, una dintre cele mai așteptate delicatese răcoritoare din sezonul cald, a început să revină în topul preferințelor românilor.

Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, nu putea să nu ne întâmpine cu o rețetă care are în centrul său aceste flori aromate și frumos mirositoare.

Cel mai vestit bucătar din orașul nostru ne propune chiar o băutura cu sirop de soc și vin roșu.

Elit - Gustul Desăvârșit

„A ajuns să se consume în marile restaurante, foarte parfumată, este foarte căutată de cei care vor un gust deosebit, o aromă mai specială decât de ce au băut până acum”, a spus bucătarul cetății.

Dacă vreți să excludeți alcoolul, socata poate fi îmbunătățită cu suc de fructe de pădure, ananas și mentă.

Un litru de sirop de soc costă de la 50 de lei, iar sucul poate fi consumat tot anul. Este produs în mai multe locuri din țară, din flori culese din zone sălbatice sau, mai nou, din plantații de soc.

Floarea de soc este denumită în termeni populari „farmacia naturală” întrucât are o serie de compuși chimici și alte substanțe naturale folosite în compoziţia unui număr mare de medicamente.

Iată câteva dintre cele mai importante beneficii pe care florile de soc le aduc organismului:

  • Reduc colesterolul „rău”
  • Au efecte antivirale, analgezice si antiinflamatoare
  • Diminuează stresul oxidativ
  • Întăresc sistemul imunitar
  • Reduc simptomele alergiilor
  • Contribuie la vindecarea leziunilor de la nivelul pielii.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare