Consiliul Naţional Român şi Tiron Albani, pentru Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia. O etapă necesară de organizare a luptei naţionale a românilor din Transilvania

Consiliul Naţional Român Central a fost un organ politic al românilor din Transilvania, care a desfăşurat o dublă activitate, politică şi administrativă, având funcţiile unui organism statal central.

Consiliul Naţional Român Central se formează ca o etapă necesară de organizare a luptei naţionale a românilor din Transilvania în toamna anului 1918.

Consiliul Naţional Român Central se formează la începutul lunii octombrie 1918, după o întâlnire la Budapesta a reprezentanţilor Partidului Naţional Român cu reprezentanţii mişcării social-democrate din Transilvania în care, şi unii, şi alţii s-au pronunţat pentru o colaborare în cadrul unui consiliu comun, având în componenţă şase naţionali: Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Aurel Vlad şi şase socialişti Tiron Albani, Ion Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu. Citește și: Marea Unire

Consiliul Naţional Român a hotărât convocarea Marii Adunări Naţionale pe ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. Alba Iulia a fost aleasă de către Consiliul Naţional Român Central pentru a-i adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc în cea mai mare zi din istoria acestui popor, din două motive istorice:

1. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, cetatea fiind capitala domnitorului pe scurta perioadă cât a durat Unirea celor trei principate – Muntenia, Moldova şi Transilvania;
2. În 1784, la Alba Iulia, în „Cornul Podeiului”, Horea şi Cloşca erau frânţi cu roata, în urma condamnării lor.

Alba Iulia a fost numită în Actul Convocării „cetatea istorică a neamului nostru”.

Tot Consiliul Naţional Român a hotărât organizarea Gărzilor Naţionale şi trimiterea delegaţilor judeţeni şi comunali la Marea Adunare.

Consiliul Naţional Român, completat cu dr. Iuliu Maniu, întors de pe front, a dus tratativele la Arad cu delegaţii guvernului republican din Budapesta, Jaszi Oscar, Apathy şi alţii, pentru cedarea Ardealului pe seama acestui Consiliu Naţional ca singur în drept să dispună de soarta poporului român din Ungaria.

Consiliul Naţional Român completat cu experţi din domeniul ştiinţelor politico-sociale, etnografice, social-economice, social-culturale şi social-agricole, a fixat principiile pe baza cărora s-a făcut UNIREA şi a redactat istorica REZOLUŢIE de la Alba Iulia pe care Marea Adunare Naţională a aclamat-o atât în şedinţa din Sala Unirii, cât şi la toate secţiile Marii Adunări.

La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, convocată de către Marele Sfat Naţional Român, prin Consiliul Naţional Român Central au participat 1.228 (în realitate 1.700) de deputaţi pentru a vota Rezoluţia de la Alba Iulia, prin care se pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul Român.

Marea Adunare Naţională a avut loc în Sala Cazinoului din Alba Iulia, devenită în urma acestui act istoric Sala Unirii.

În afara Adunării Naţionale ţinută în Sala Unirii din Alba Iulia, s-au mai ţinut o serie întreagă de adunări în întregul oraş, cu tribune improvizate la care oratorii au expus aceleaşi motive, idei şi principii în baza cărora trebuia să se proclame Unirea Ardealului cu România, dând citire Rezoluţiei care peste noapte fusese multiplicată în zeci de exemplare.

Tiron Albani este unul dintre convocatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. El a vorbit la o întrunire din Cetate, delegaţilor muncitoreşti din Valea Jiului şi Reşiţa, unde au mai vorbit şi Emil Isac şi Eneea Grapini.

Tiron Albani s-a născut în 2 martie 1887, la Gârbova de Sus – Aiud, judeţul Alba şi a trecut la cele veşnice la 12 septembrie 1976, la Oradea.

La 1 februarie 1913 a devenit redactorul ziarului muncitoresc „Adevărul” din Budapesta, care a fost suprimat de cenzură în august 1914, dar şi-a reluat apariţia la 1 octombrie 1917. A avut colaboratori pe Ion Flueraş şi Iosif Jumanca, iar ziarul „Adevărul” avea un rol covârşitor în lupta pentru pregătirea românilor pentru dezrobirea naţională.

Convocarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia a apărut în Adevărul în zeci de mii de exemplare.

Pe una dintre plăcile comemorative instituite la 1 Decembrie 1928 în sala Unirii din Alba Iulia, figurează şi Tiron Albani printre ceilalţi convocatori ai Marii Adunări Naţionale din 1918. Iar la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia, Tiron Albani va avea un bust aşezat în faţa Sălii Unirii, alături de ceilalţi artizani ai Marii Uniri de la 1918, la iniţiativa preşedintei Asociaţiei „Pro Gârbova de Sus”, Istina SIMA.

Tiron Albani a rămas şi după Unire la cariera lui de ziarist. El a publicat mai multe cărţi în legătură cu Unirea: „Leul de la Şişeşti” – 1936, „Douăzeci de ani de la Unire” – 1938, „Memorii” – 1969 şi „Cum s-a făcut Unirea” – carte rămasă în manuscris şi editată de Istina Sima în anul 2012.

La ceas aniversar pentru Măreţul Neam Românesc şi faţă de Măreaţa lui Istorie, să ne bucurăm, aşadar!

Istina SIMA, preşedinte Asociaţiei „Pro Gârbova de Sus”

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---