Cine face legea în agricultura autohtonă

Orice discuţie despre şansele de revenire a economiei româneşti pe creştere ajunge inevitabil la una dintre soluţiile vehiculate cu mult înainte de 1989: agricultura. Cele peste 9 milioane de hectare de teren arabil asigură României un loc între primele zece ţări din Europa din acest punct de vedere. Clasamentul se schimbă însă fundamental atunci când criteriul ales este productivitatea, fărâmiţarea excesivă a terenului făcând ca România să devină codaşă. Practic, aproape două treimi din suprafaţa agricolă a ţării este deţinută acum de exploataţii individuale, mai degrabă ferme de subzistenţă cu câteva hectare, a căror producţie este folosită mai mult pentru autoconsum. O fermă autohtonă exploatează în medie circa 3,3 hectare, cam de şase ori mai puţin decât media din Uniunea Europeană. Şi asta în condiţiile în care o agricultură performantă se poate face pe suprafeţe de cel puţin 500 de hectare, potrivit celor mai mulţi dintre agricultori. Lucru aproape imposibil de realizat în România, având în vedere sechelele lăsate de fostele Cooperative Agricole de Producţie (CAP).
lRegii subvenţiilor
Cel mai important beneficiar al subvenţiilor a fost până acum omul de afaceri Culiţă Tărâţă, care exploatează, potrivit clasamentului realizat de Forbes România, o suprafaţă de circa 65.000 de hectare. El este urmat în top de Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu, cu aproximativ 50.000 de hectare fiecare, aceştia figurând alături de Tărâţă printre cei mai mari agricultori din Europa.
Poate părea paradoxal, însă este cât se poate de adevărat. În ţara cu cei mai mulţi agricultori din Europa se află şi câţiva dintre marii latifundiari ai continentului. Iar dincolo de cei trei români, în topul Forbes se află şi investitori libanezi, italieni, austrieci sau americani.
Explicaţia are la bază desfiinţarea CAP-urilor şi mai ales posibilitatea ca investitorii străini să cumpere terenuri în România. „A fost o greşeală, statul ar fi trebuit să facă mai mult pentru ca proprietatea să rămână la noi, aşa cum au făcut ungurii, care nu au dat dreptul străinilor să cumpere terenuri agricole”, spune Culiţă Tărâţă.
Cu sau fără subvenţii, randamentele obţinute în România rămân cu mult sub media Uniunii Europene. Iar în lipsa unor investiţii pentru creşterea productivităţii, perspectivele nu par foarte bune nici pentru micii fermieri şi nici pentru cei mari.
Statistică
În România, există în prezent peste trei milioane de exploataţii individuale la o suprafaţă arabilă de 9,4 milioane de hectare. O fermă autohtonă exploatează în medie circa 3,3 hectare – divizată în mai multe parcele -, de şase ori mai puţin decât media din Uniunea Europeană.(A.V.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News