Cetatea Vauban se va transforma într-o mare parcare publică

Simona Branişte (Zărnescu) şi Dan Agrişan, doi dintre coordonatorii Asociaţiei „Alba Verde” din Alba Iulia, implicată activ în ultimele zile în mişcările de protest împotriva defrişărilor din Custozza, au susţinut ieri o conferinţă de presă încercând să popularizeze aspectele care, în opinia acestora, vor transforma Cetatea Vauban într-o mare parcare publică şi zonă de trafic auto intens. Totodată, aceştia au oferit câteva idei ca alternativă VERDE la ceea ce ar trebui să devină Cetatea Alba Iulia, pentru noi şi urmaşii noştri. „Nu avem nicio implicare politică, demersul nostru pentru păstrarea parcului Custozza a început în octombrie 2009 prin editarea de articole în Observatorul urban de Alba Iulia, nr. 1” a subliniat Simona Branişte.
„Milităm pentru dialog cu actorii urbani pentru găsirea unor soluţii urbanistice care să respecte situl istoric Cetatea Vauban. Milităm pentru o abordare interdisciplinară a intervenţiilor în Cetatea Alba Iulia care presupune elaborarea de soluţii bazate pe studii de urbanism, circulaţii, peisagistică, arhitectură, restaurare, sociologie, arte vizuale etc. Milităm pentru proiecte realizate pe bază de concurs pentru alegerea celor mai bune soluţii pentru valorizarea Cetăţii” a subliniat Branişte.
Reprezentanţii Asociaţiei Alba Verde susţin că procesul de elaborare şi aprobare a proiectului a fost lipsit de transparenţă faţă de cetăţeni şi specialişti. Nu s-a făcut nicio informare privind proiectul de reabilitare iar articolele din presă nu au prezentat imagini cu propunerile de reabilitare. În cadrul dezbaterii publice care s-a organizat acest proiect nu a fost prezentat cu planşele lui, s-au anunţat doar sumele care urmau să fie atrase, ca o mare realizare de care trebuie să ne bucurăm şi care ar fi trebuit accesate cât mai urgent, trecând rapid cu buldozerele peste castrul Legiunii a XIII-a Gemina.
Potrivit Asociaţiei „Alba Verde”, în Alba Iulia nu există parcuri (suprafeţe de peste 10 ha) ci doar scuaruri. Suprafaţa de spaţiu verde din oraş s-a redus în ultimii ani prin anumite intervenţii, respectiv schimbarea de destinaţie a parcului Gării şi crearea de parcaje în cartierele de locuinţe cu reducerea suprafeţelor de spaţiu verde, cedarea unei părţi din scuarurile existente pentru parcări (Parcul din centrul oraşului pentru Hotel Parc, parcul de la Consiliul Judeţean). De asemenea, suprafeţele de spaţiu verde s-au redus pe B-dul Transilvaniei prin modernizarea acestuia. După 1990 calitatea spaţiilor verzi a avut de suferit prin plantarea de arbori şi arbuşti străini zonei (tuia, arbuşti de talie joasă şi tunşi). Nu există specialişti în domeniul amenajării peisagistice şi nu s-a apelat la astfel de specialişti nici în cazul intervenţiei într-un sit istoric de clasă A, Cetatea Vauban.
Simona Branişte a insistat asupra faptului că proiectul de reabilitare a Cetăţii presupune transformarea zonei interioare Cetăţii şi nu reabilitarea ei: lărgirea axelor de transport existente, reducerea zonei verzi care face parte din ansamblul urban protejat de clasa A, mineralizarea (pavarea integală a zonelor verzi existente). Crearea de infrastructură de transport, respectiv lărgirea străzilor şi creşterea numărului de parcări atrage după sine utilizarea acestora şi nu reducerea numărului de maşini care traversează Cetatea. Este prevăzută creşterea suprafeţei pentru parcări de la 0 ha în prezent la 0,36 ha, mai mult decât suprafaţa de spaţiu verde!
Traficul auto prin Cetate va fi intensificat prin crearea unei intersecţii mari şi a unui sens giratoriu lângă parcul Custozza. Sunt create 75 locuri de parcare în jurul parcului Custozza prin preluarea de spaţiu din suprafaţa actualului parc.Toate ţările europene şi nu numai încearcă să restricţioneze pe cât posibil circulaţia auto nu numai la nivelul centrului istoric ci la nivel urban încurajând mijloacele de transport alternative: biciclete etc. Suprafaţa de spaţiu verde se reduce de la 1,84 ha la 0,30 ha, mai puţin de 6 ori decât în prezent şi mai puţin decât suprafaţa destinată automobilelor! Suprafaţa zonelor pietonale se reduce de 3 ori, de la 1,21 ha la 0,40 ha în favoarea lărgirii căilor de circulaţie.
Oraşe precum Verona şi Lucca (Italia), unde centrul istoric este concentrat în cetăţi bastionare asemănătoare cu a noastră interzic în totalitate accesul auto. În Nimes – Franţa, cetatea este traversată doar de zone pietonale. În Munster – Germania există parcări auto în afara zonei istorice, circulaţiile interioare fiind posibile pe jos, cu bicicleta şi cu autobuze electrice. În Florenţa – Italia, întregul transport public din zona istorică este pe baza electrică. La Milano, în ultima duminică a fiecărei luni, întreaga circulaţie auto este interzisă la nivelul oraşului (nu doar al centrului istoric).
Nicoleta I. TOMUŢA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI