Cetatea Alba Carolina devine tot mai frumoasă

Ne amintim cu toţii bucuria şi speranţa pe care le-am simţit în suflet ca cetăţeni ai acestui oraş, atunci când Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu şi singurul român care face parte din juriul Comisiei Europene de acordare şi monitorizare a titlurilor de Capitală Culturală Europeană a întrezărit posibilitatea ca Alba Iulia să primească la un moment dat titlul de Capitală Culturală Europeană. Justificarea lui suna în felul următor: „Alba Iulia este unul din cele mai mari situri istorice bine renovate. Acolo s-a produs o conjuncţie între investiţia privată şi investiţia de stat. S-au refăcut spaţii uriaşe din fosta cetate”. Pe lângă Cetatea „bine conservată” un alt avantaj al Alba Iuliei, în opinia domnului Chiriac, ar fi apropierea de Sibiu. Este important însă să subliniem că acest membru al Comisiei Europene de acordare şi monitorizare a titlurilor de Capitală Culturală Europeană a identificat cel mai important atu al oraşului nostru, din acest punct de vedere, şi anume CETATEA.
Turiştii străini, alături de români din toate colţurile ţării, care vin şi vizitează Fortificaţia Bastionară de tip Vauban, cu toate obiectivele ei culturale, sunt plini de admiraţie faţă de ceea ce s-a făcut aici. Să nu uităm aprecierea celor 30 de ambasadori care ne-au vizitat anul trecut, dintre care Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii în Bucureşti, a fost impresionat în mod deosebit de ceea ce a văzut aici, scriind pe propriul blog despre Cetatea de tip Vauban din Alba Iulia. Ei bine, este de bun simţ să recunoaştem că nu am fi avut parte de astfel de aprecieri pozitive dacă Cetatea nu ar fi ieşit din starea de degradare în care se afla înainte de începerea lucrărilor de restaurare. De ce sunt atunci voci care se opun unor lucrări de modernizare? Aşa cum s-a mai spus, aceşti oameni fie sunt prost informaţi fie rău intenţionaţi. Demersul unor cetăţeni şi o opinie diferită în privinţa unei zone din oraş – şi mă refer aici la parcul Custozza – poate fi perfect legitimă în condiţiile în care nu este o acţiune tendenţioasă; însă atunci când se amestecă şi politicul, acea acţiune este compromisă. Chiar dacă suntem un oraş mic, cred că ar trebui să avem lideri de opinie, lideri ai comunităţii care să nu fie implicaţi politic. Aceşti oameni ar trebui să fie percepuţi cu totul altfel de către cetăţeni, în sensul că ar putea reprezenta chiar un barometru al bunului simţ şi al bunului gust. Din păcate, în privinţa lucrărilor de pe interiorul Cetăţii şi a neînţelegerilor apărute cu parcul Custozza, prea puţine personalităţi din Alba Iulia şi-au exprimat o poziţie pro sau contra a ceea ce se petrece.
Chiar dacă cetăţenii sunt liberi să se exprime, după cum spuneam, este evident faptul că astăzi cei mai mulţi albaiulieni nu se vor afla în parcul amintit, la protestul anunţat şi este evident că, punând în balanţă numărul participanţilor de la protestul de astăzi, al semnatarilor petiţiei (din întreaga ţară şi din afara ei), al tuturor „paznicilor” parcului pe de-o parte şi numărul celor care acceptă tacit lucrările din Cetate sau nu sunt interesaţi de acest aspect, ponderea covârşitoare este deţinută de cei din urmă. Ar fi bine ca toată această energie depusă de cei care vociferează împotriva lucrărilor din Cetate să o vedem activă şi în alte acţiuni de protecţie a mediului (plantări de copaci, ecologizări etc.).
Ar trebui ca şi noi albaiulienii să fim mândri de Cetatea noastră şi să privim cu încredere lucrările care au ca scop punerea ei în valoare. Să învăţăm să ne iubim Cetatea şi toate comorile ei şi să ne bucurăm că o avem în oraşul nostru, făcându-ne cinste în faţa tuturor vizitatorilor care vin la Alba Iulia.
Emanuel DRĂGUŞIN

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---