Actualitate

Cea mai veche biserică creştină bizantină din Transilvania, descoperită la Alba Iulia, demersuri pentru clasarea ei ca monument istoric

Ioana Oprean

Publicat

în

Demersuri pentru clasarea ca monument istoric a unei descoperiri senzaţionale de la Alba Iulia, cea mai veche biserică creştină bizantină din Transilvania, au fost demarate de către reprezentanții unei asociaţii din Alba Iulia. Ruinele găsite în faţa Catedralei Romano-Catolice au fost acoperite cu pământ după finalizarea cercetărilor.

Solicitarea a fost adresată de Fundaţia “Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”.

”Am înaintat către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Alba, o solicitare de clasarea a ruinelor Bisericii Episcopului Ierotei, descoperite pe platoul din faţa Catedralei Romano-Catolice„Sf. Mihail din Alba Iulia, în Lista Monumentelor Istorice de valoare naţională şi universală. Menţionăm că în anul 2011, cu ocazia unor ample lucrări de restaurare şi înfrumuseţare a cetăţii medievale din Alba Iulia, demarate şi organizate de Primăria Municipiului, a fost deschis un şantier arheologic, coordonat de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate, pe platoul din faţa Catedralei Romano-Catolice Sf. Mihail. Lucrările efectuate la acea dată au condus la descoperirea ruinelor celei mai vechi biserici creştine bizantine din Transilvania, estimată că a fost ridicată în jurul anului 950 e.n.

Această descoperire, după peste 1000 de ani, este de o importanţă crucială pentru Istoria României, în special pentru românii din Transilvania, confirmând existenţa şi continuitatea neamului românesc, precum şi existenţa creştinismului răsăritean organizat prin Episcopia de Alba Iulia a Sfântului Ierotei, de la sfârşitul mileniului I. În anul 2012, din cauza lipsei unui proiect de conservare şi punere în valoare a vestigiilor descoperite, acestea au fost îngropate la loc, în pământ, aspect ce a condus la exprimarea multor nemulţumiri ale cetăţenilor albaiulieni şi nu numai”, susţin reprezentanţii organziaţiei din Alba Iulia.

Demersul de clasare pe lista monumentelor istorice se doreşte a fi un prim pas în direcţia redeschiderii şantierului arheologic şi punerea în valoare a vestigiilor descoperite, chiar sub patronajul UNESCO. Ruinele au fost găsite în timpul lucrărilor de modernizare şi restaurare din interiorul Cetăţii, pe un teren din apropierea Catedralei şi Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Multe voci au spus atunci că restaurarea ”in-situ” a ruinelor vechi de aproape 1000 de ani ar fi reprezentat o soluţie mult mai avantajoasă pentru Alba Iulia, dar, în final, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Zidul bisericii (absida) a fost descoperit întâmplător în luna aprilie 2011, când s-au efectuat săpături pentru înlocuirea conductei de apă potabilă. Săpăturile au fost reluate ulterior şi au scos la iveală ruinele bisericii, de tradiţie bizantină. Cercetările au fost realizate de o echipă de specilaişti coordonată de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate.

”Săpăturile din anul 2011 de la Alba Iulia au scos la iveală ruina unei biserici cu plan în cruce înscrisă, de tradiţie bizantină, care a funcţionat în intervalul dintre mijlocul sec. X şi mijlocul sec. XI. Această datare destul de exactă, foarte rară în arheologie, se datorează unui context arheologic cu numeroşi indicatori, dar totodată îşi găseşte locul în evoluţia istorică a sitului, în particular, şi în evoluţia istorică a sudului Transilvaniei, în general. Fără îndoială, ne aflăm în faţa celei mai vechi biserici de influenţă bizantină de la nordul Dunării, şi chiar raportat la teritoriul propriu-zis imperial aceasta este una dintre foarte puţinele biserici datate din context în sec. X. Din acest motiv poate fi un reper important nu doar în cercetarea istoriei Transilvaniei şi a Ungariei, ci şi în studierea influenţelor arhitecturii bizantine”, usţine arheologul Daniela Marcu Istrate în lucrarea ”Biserica din secolele X-XI, de influenţă bizantină, de la Alba Iulia”.

Dimensiunile bisericii sunt 20,7 m pe axa est-vest, respectiv 12 m pe axa nord-sud, grosimea medie a zidurilor fiind de 1,2 m. Nava bisericii este un pătrat cu latura de 12 metri, iar în zona centrală se află fundaţiile a patru stâlpi care susţineau o cupolă. Biserica a avut o „viaţă“ de maxim 100 de ani, fiind demolată în jurul anului 1050. Ruinele sunt suprapuse de cimitirul dezvoltat în jurul primei catedrale romano-catolice, care a debutat la mijlocul secolului XI. Au fost cercetate aproximativ 400 de morminte, din care circa 200 se află în conexiune directă cu ruinele. Cercetătorii au găsit peste 100 de monezi, majoritatea din secolul XIV. Cea mai veche datează de la sfârşitul secolului XI. Inventarul descoperirilor mai cuprinde obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint. Cercetarea a fost finanţată de Arhiepiscopia Romano-Catolică.

Sursa: adevarul.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Nota de la Titularizare, valabilă trei ani: Măsura s-ar putea aplica atât pentru angajările pe perioadă determinată, cât și pentru cele pe perioadă nedeterminată

Ioana Oprean

Publicat

în

Nota de la Titularizare, valabilă trei ani: Măsura s-ar putea aplica atât pentru angajările pe perioadă determinată, cât și pentru cele pe perioadă nedeterminată Un nou proiect legislativ ar putea aduce schimbări importante pentru profesorii din România care susțin examenul de Titularizare. Conform inițiativei aflate în dezbatere la Senat, nota obținută la concurs ar putea […]

Citește mai mult

Actualitate

Cifre de școlarizare 2026-2027 | Peste 2.000 de locuri în plus în universitățile din România

Ioana Oprean

Publicat

în

Peste 2.000 de locuri în plus în universitățile din România Guvernul a adoptat, joi, 14 mai 2026 o hotărâre privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat, în anul şcolar/universitar 2026-2027.  Prin Hotărârea adoptată de Guvern sunt aprobate cifrele de școlarizare pentru anul școlar și universitar 2026 […]

Citește mai mult

Actualitate

Ordinea artiștilor la finala Eurovision 2026: Când va urca pe scenă Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României

Bogdan Ilea

Publicat

în

Ordinea artiștilor la finala Eurovision 2026: Când va urca pe scenă Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României Organizatorii Eurovision au stabilit ordinea de intrare pe scenă a finaliștilor din 2026. Astfel, a fost decis și momentul în care va evolua Alexandra Căpitănescu, artista care va reprezenta România pe 16 mai. Potrivit programului, Alexandra Căpitănescu va urca pe […]

Citește mai mult