Rămâi conectat

Actualitate

Ce trebuie să faci până de Bobotează ca să îţi meargă bine tot anul?

Publicat

în

Ce trebuie să faci până de Bobotează ca să îţi meargă bine tot anul?

Începând cu 2 Ianuarie până pe 5 Ianuarie este perioada umblatului cu crucea; preotul, însoţit de cantor care poartă găletuşa cu apă sfinţită şi busuioc, umblă pe la case cu Iordanul. După plecarea preotului, copiii, cu lumânarea aprinsă înconjoară casă, gospodăria şi grajdurile pentru a fi ocrotite împotriva fulgerelor, a morţii năpraznice, precum şi a altor necazuri. Superstiţia spune ca lumânarea trebuie păstrată în casă pentru a fi reaprinsă în caz de pericole şi necazuri mari în cursul anului ce urmează.

Citește și: mesaje de Sfantul Ion

Prima săptămână din luna ianuarie este cea care încheie șirul sărbătorilor de iarnă. Ea începe cu Sfântul Vasile și se termină cu Boboteaza și Sfântul Ion.

Ajunul Bobotezei – prima mare sărbătoare a noului an – aduce cu sine obiceiul specific ajunurilor, deschiderea cerurilor şi, implicit, aflarea ursitei.

Electrica Furnizare Discount

Tot în ajunul Bobotezei se Colinda cu Chiraleisa; cete de copii cu clopoţei, tălăngi şi fiare vechi, sunând din ele şi purtând la căciuli busuioc, brad şi vâsc, le cântă gospodarilor: „Chiraleisa/Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul”. Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara; dar nu arunca gunoiul afară de Boboteaza că îţi arunci norocul. scrie revista superstitii.ro.

Citește și: De ce se întorc apele râului Iordan în fiecare an în ziua de Bobotează. Explicația biblică și ștințiifică care determină întoarcerea cursului râului Iordan

Boboteaza sau Botezul Domnului, zisa şi Iordanul sau Chiraleisa, este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Această sărbătoare presupune mai multe obiceiuri, între care: Iordănitul sau colindul cu Iordanul, când cete de mascaţi colinda prin sate, apoi, Muiatul Ionilor care constă în udarea celor numiţi Ion, sau Încurarea cailor, o întrecere a cailor care are loc la marginea satului (mai multe amănunte aici). Ardeasca este obiceiul focului în jurul căruia se fac hore şi se sare peste foc.

Sunt mai multe superstiţii de Boboteaza; între acestea aprinderea şi săritul focului sau aprinderea unor petice şi fluturarea lor, se crede că apără de lupi, de şerpi sau de rele sau de boale. În această zi, există superstiţia că dacă fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se băgă în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând: „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc la peţitori.

Cine vede un cal alb de Boboteaza va avea noroc tot anul, iar fata care îl vede, sigur se mărită în acel an.

Publicitate

Actualitate

STUDIU: Ce s-ar întâmpla în cazul în care toți oamenii de pe planeta ar deveni vegani

Publicat

în

STUDIU: Ce s-ar întâmpla în cazul în care toți oamenii de pe planeta ar deveni vegani

Alimentația oamenilor are un impact semnificativ asuprea mediului și emisiilor de gaze, 60% dintre emisiile de gaze de seră provinind din agricultură având ca sursă alimentația bazată pe carne și lactate, arată DCNEWS.ro.

Ce ar fi dacă toți oamenii de pe planetă ar deveni vegani? Este o întrebare care ar pune în mișcare imaginația multor adepți ai acestui stil de viață, însă, de această dată, întrebarea a venit din partea oamenilor de știință, care vor să măsoare impactul alimentației noastre asupra planetei.

Electrica Furnizare Discount

În medie, un om consumă aproximativ 40 de kilograme de carne pe an, iar în țările dezvoltate, această medie se dublează. Experții în climatologie consideră că ar trebui să reducem drastic consumul de carne, pentru a ajuta în eforturile de reducere a încălzirii globale, transmite BBC.

Agricultura animalieră, un producător important de emisii de seră

Aproximativ 15% din gazele de seră emise de oameni provin din urma producției animaliere. Dacă am deveni vegani cu toții, aceste emisii ar scădea drastic. Consumul de carne ocupă prea mult loc, 80% din terenul fermelor din lume fiind dedicat producției de carne și lactate. Ca să cuantificăm această suprafață, am putea spune că terenul agricol este de dimensiunea SUA, China, Europa și Australia la un loc.

În alimentația omului modern, carnea și lactatele ocupă un procent de 18% din caloriile consumate, iar aceeași cantitate este responsabilă de 60% dintre emisiile de gaze de seră provenite din agricultură. Un raport al Națiunilor Unite sugerează că toți oamenii ar trebui să reducă din cantitatea de carne consumată, dar și din deșeurile produse. Raportul a mai evidențiat faptul că între 8% și 10% din deșeurile create de oameni constau în mâncare și ambalaje.

Sursele locale, benefice pentru biodiversitate

Nu toate sursele de carne prezintă același impact asupra planetei. Cel mai mare impact îl au fermele de bovine, care sunt, de altfel, unul dintre factorii principali în defrișare pădurii amazoniene. Toate emisiile produse de fermele de bovine sunt din cauza digestiei vacilor. În timpul procesului digestiv, acestea produc metan, un gaz de seră cu nociv, efectele sale de încălzire fiind de 28 de ori mai puternice decât cele ale dioxidului de carbon pe parcursul a 100 de ani.

O vacă provenită dintr-o astfel de fermă produce între 70 și 100 de kilograme de metan pe an, iar în lume sunt înregistrate aproximativ 1,5 miliarde de vaci. Comparat cu această secțiune a agriculturii, fermele mici, locale, au un impact mult mai mic asupra mediului, iar în cazul în care animalele ar fi scoase la pășunat, există beneficii pentru biodiversitatea locală.

O dietă bazată pe plante ar veni și în beneficiul sănătății consumatorului. Un studiu a estimat că dacă fiecare om ar trece la o dietă vegană, bazată pe legume și fructe proaspete, aproximativ 8 milioane de decese ar putea fi evitate în lume până în 2050. Așadar, o schimbare în alimentație ar putea fi benefică atât corpului, cât și planetei.

Citește mai mult

Actualitate

Își va imuniza Valeriu Gheorghiță copiii cu vaccinul anti-Covid: „Am discutat această problemă cu ei, sunt absolut deschiși la acest lucru”

Publicat

în

Își va imuniza Valeriu Gheorghiță copiii cu vaccinul anti-Covid: „Am discutat această problemă cu ei, sunt absolut deschiși la acest lucru”

Începând cu data de 26 ianuarie 2022, va debuta și în România vaccinarea anti coronavirus pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani. Copiii medicului militar, Valeriu Gheorghiță, coordonatorului campaniei naționale de vaccinare se încadrează și ei în această grupă de vârstă, iar acesta spune că a discutat cu ei despre vaccin.

Dr. Valeriu Gheorghiță spune că și-a consultat copiii, o fetiță de 6  ani și un băiețel de 11 ani, în legătură cu administrarea vaccinului anti Covid, iar aceștia i-au transmis că vor aștepta să le vină rândul, după copiii care au neapărată nevoie de serul care să-i protejeze împotriva Covid-19.

Electrica Furnizare Discount

„Am discutat această problemă cu ei, ei sunt absolut deschiși la acest lucru, însă ceea ce mi-au spus, ținând cont, bineînțeles, de ceea ce le-am explicat, cum funcționează un vaccin și care sunt avantajele, mi-au zis: «Tati, o să așteptăm să dăm prioritate celor care au cea mai mare nevoie în momentul de față», adică copiilor cu afecțiuni cronice. Ulterior, sigur, vor dori să se vaccineze și îmi doresc chiar să-i vaccinez personal, dacă o să merg într-un cabinet de vaccinare”, a mărturisit Valeriu Gheorghiță la Digi24.

Cine are prioritate la vaccinul anti Covid

România a contractat 550.000 de doze pentru anul 2022, ceea ce ar ajunge pentru aproximativ 260.000 de copii din grupa de vârstă 5-11 ani dintr-un total de 1,2 milioane, câți ar fi eligibili.

Autoritățile spun că au prioritate la vaccinare copiii care sunt în evidența medicilor cu următoarele afecțiuni:

obezitate,

afecțiuni cardiovasculare, poate malformații cardiovasculare,

alte tipuri de malformații (sindromul Down crește de cel puțin 10 ori riscul de deces prin COVID-19)

diabet,

boli cronice renale,

neoplazii (cancerele hematologice: limfoame, leucemii).

„Uitându-ne la copiii care au fost spitalizați cu forme moderate sau severe de boală, principalii factori de risc pe care acești copii i-au avut au fost obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile renale, iar obezitatea este legată direct de riscul de diabet. Mai mult, după Covid, există, se pare, un risc de două ori mai mare de a face diabet zaharat de tip I, acel diabet insulino-dependent”, a spus Valeriu Gheorghiță pentru sursa citată.

Sursa: click.ro

Citește mai mult

Actualitate

HARTA salariilor din România: Unde se câștigă cel mai bine. Județele cu baroni locali, cele mai sărace

Publicat

în

HARTA salariilor din România: Unde se câștigă cel mai bine. Județele cu baroni locali, cele mai sărace

În 2021, salariul mediu net lunar la nivel naţional a crescut, în medie, cu 14%, de la 3.047 de lei (în octombrie 2019), la 3.544 de lei (octombrie 2021). Există însă judeţe în care salariile au crescut mai mult, iar altele în care creşterea a fost mai timidă.

Bucureştenii au fost românii cu cele mai mari salarii şi în 2021, urmaţi de clujeni. Pe locul al treilea se află cei din judeţul Timiş. ZF a publicat harta salariilor din România, pe e baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Bucureştiul este în continuare lider la acest capitol, dar diferenţa faţă de locul doi, ocupat de Cluj, s-a micşorat.

CITEȘTE ȘI: Poprirea pe salariu, pensie sau cont în 2022: Când şi cum executarea silită poate fi anulată în justiţie

Bucureștiul are cele mai mari salarii din țară, de 4612 lei salariu mediu net, iar la polul opus, Teleorman, este probabil cel mai sărac județ din România, cu 2674 lei salariu mediu net pe lună.

Electrica Furnizare Discount

Județele cu populație maghiară, Harghita și Covasna (2752, respectiv 2756 lei) sunt la polul sărăciei, imediat după Teleorman. Faptul că UDMR a fost mereu la guvernare se pare că nu s-a răsfrânt asupra nivelului de trai și a salariilor din cele 2 județe.

De menționat este faptul că județul Teleorman a fost ținut vreme de mult timp într-o sărăcie continuă de către propriul său baron local, Liviu Dragnea, lucru ce a transformat județul din sudul țării într-un pol al sărăciei și al emigrării.

Citește și: INS: Cât a crescut salariul mediu net în luna noiembrie 2021, față de luna octombrie

Cluj și Timiș (4291 lei salariu mediu net pe lună, respectiv 3835 lei) au cele mai mari salarii, după capitală. Oltenii (județul Olt) au una dintre cele mai mari creșteri, de 22%. Bihor (2894 lei), unde este groful local Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean, care a dus Oradea la cele mai mari prețuri la gunoi din România,  se află sub Botoșani(2986), nu departe de Vaslui(2803).

Alba se află peste media națională, dar sub media pe Transilvania. Se poate observa că acolo unde au fost economii deschise, care nu au fost dominate de baroni sau grofi locali, care au impuse ”firme de casă”, așa cum sunt de exemplu la Teleorman, Harghita, Covasna, Suceava, Bihor, economia a crescut, trend urmat ulterior și de salarii.

Citește și: Salariul minim pe economie 2022: Cât vor câștiga românii, brut și net, începând cu noul an?

Suceava, județul în care baronul Gheorghe Flutur a scris cuvântul „Bucovina” în 2009 folosind țarcuri cu oi, se află în acest moment la nivelul de 2716 lei salariu mediu net lunar, depășind doar Maramureșul (2713 lei), dintre județele adiacente.

Bucureștiul și Ardealul sunt cele mai dezvoltate zone ale României, lucru ce se vede și în nivelul salariilor, dar unele județe din Moldova (Bacău) sau Oltenia (Olt) au un nivel cu mult peste provincia istorică în care se află.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare