86 de ani de la cutremurul din 10 noiembrie 1940: Cutremurul devastator a avut 7,7 grade pe scara Richter, iar replicile au continuat până în luna decembrie

86 de ani de la cutremurul din 10 noiembrie 1940: Cutremurul devastator a avut 7,7 grade pe scara Richter, iar replicile au continuat până în luna decembrie

În urmă cu 86 de ani, la 10 noiembrie 1940, sudul şi centrul Moldovei, dar şi nord-estul Munteniei erau zguduite de un puternic cutremur, cel mai puternic, ca energie eliberată, din secolul al XX-lea. Seismul a avut magnitudinea de 7,7 pe scara Richter, intensitate IX pe scara Mercalli, s-a produs la ora 03.39 şi a durat 45 de secunde. Epicentrul său a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de 150 km.

În dimineaţa zilei de 10 noiembrie 1940, la ora 10.30, Agenţia RADOR/AGERPRES prezenta primele informaţii legat de acesta: „Mişcarea seismică de intensitate nouă spre zece s-a resimţit patruzeci de secunde în Bucureşti, duminică dimineaţa la ora 3 şi 40 de minute. Seismul a avut epicentrul în Munţii Vrancei unde se află vechi vulcani stinşi. Un bloc de nouă etaje din centrul Capitalei a căzut la sol. Există un număr neprecizat de victime. Multe alte case au avut de suferit, mai ales la acoperiş. Acest seism se aseamănă cu cel înregistrat în România în 1938”.

În urma cutremurului, oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90-95% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau bârne, aflate la periferie). De asemenea, oraşele Focşani, Galaţi, Mărăşeşti, Tecuci şi Iaşi au suferit mari distrugeri.

Date fiind împrejurările de ordin politic, în urmă cu un an izbucnise cel de-al Doilea Război Mondial, informaţiile referitoare la cutremurul din 1940 au fost în mare parte cenzurate. Prin urmare, cifra precisă a victimelor a fost doar estimată, fiind avansat un număr de 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.

Cutremurul a fost resimţit puternic şi în Bucureşti, unde a produs importante pagube materiale. Blocul Carlton, un simbol al Bucureştiului interbelic şi una dintre cele mai moderne clădiri ale vremii, a fost transformat, în câteva secunde, într-un uriaş morman de moloz. Blocul, inaugurat în 1936, era construit din beton armat şi avea 12 etaje (măsura 52,5 metri de la fundaţie). Clădirea se afla la intersecţia străzii Regale cu bulevardul Nicolae Bălcescu, denumit pe atunci Brătianu. Doar prăbuşirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni.

”La mai bine de 30 de ore de la cutremur, numărul victimelor şi al daunelor este încă imposibil de evaluat. Comunicaţiile au fost temporar întrerupte şi informaţiile din întreaga ţară sunt încă incomplete. La Bucureşti, lucrul continuă la locul principal al dezastrului, care îl constituie blocul Carlton, unde, din subsol iese în continuare fum. Numeroase străzi din Capitală sunt blocate din cauza pericolului de prăbuşire. Informaţiile provenind din ţară arată că seismul s-a simţit peste tot şi a avut centrul pe linia dintre Moldova şi Valahia. Regiunea petroliferă Ploieşti-Câmpina a fost profund afectată. (…)” relata Agenţia RADOR/AGERPRES, la 11 noiembrie 1940, ora 18.15.

”În cursul şedinţei Consiliului de Miniştri, generalul Petrovicescu, Ministrul de Interne a precizat că seismul din noaptea de 9 spre zece noiembrie a afectat mai grav Bucureştiul, Valea Prahovei, Galaţiul şi Focşaniul. Efecte mai puţin grave s-au simţit în alte 19 oraşe, mai ales în spaţiul extra Valahiei. Restul ţării nu a fost atât de afectat. Până în seara de 10 spre 11 noiembrie s-au înregistrat 267 de morţi şi 476 de răniţi. În regiunile sinistrate au fost trimişi imediat medici, tehnicieni, alimente, material de construcţii. Pe de altă parte, s-a anunţat că până în prezent, de la blocul Carlton s-au găsit 54 de morţi şi 82 de răniţi. În Bucureşti, 183 de clădiri au fost afectate şi evacuate. Alte 402 clădiri au suferit pagube. Toate spectacolele sunt interzise”. (Agenţia RADOR/AGERPRES, 12 noiembrie 1940, ora 1.30)

De asemenea, numeroase alte clădiri din Bucureşti au avut de suferit distrugeri totale sau parţiale, multe din ele prăbuşindu-se la cutremurul din 4 martie 1977.

”În Capitala României continuă activitatea intensă pentru a înlătura urmele cutremurului şi pentru a preveni noi catastrofe. Pe locul blocului Carlton prăbuşit lucrează echipe specializate de mineri, care sapă pentru a ajunge la subsol. Au fost evacuate numeroase edificii, printre care, cele mai multe ministere. Toate sălile de spectacole vor fi redeschise după ce vor fi supuse unei inspecţii amănunţite. Tehnicienii municipalităţii inspectează mii de locuinţe, inventariind reparaţiile ce sunt necesare. Ştirile provenite din provincie vorbesc de destule oraşe care au suferit chiar mai mult decât Capitala, şi un decret autorizează Guvernul de a lua în posesie imobilele abandonate de proprietar.” (Agenţia RADOR/AGERPRES, 13 noiembrie 1940, ora 18.30)

Încă de la începutul anului 1940 au fost înregistrate mai multe cutremure cu magnitudini mai mici. Cel de pe 22 octombrie 1940, cu magnitudinea de 6,5, a provocat crăpături în pereţi şi geamuri sparte.

Şocul principal al seismului din 10 noiembrie 1940 a fost urmat de numeroase replici, dintre care şase au atins magnitudini de peste 5,0. Cea mai puternică replică s-a înregistrat în dimineaţa zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8.34, având magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maximă VI, adâncimea focală 150 km, replică ce a fost, se pare, resimţită uşor şi la Bucureşti. Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940, după care s-a stins treptat. Cutremurul a cauzat şi importante efecte morfologice la nivelul scoarţei terestre, în special în regiunile subcarpatice din Muntenia şi Moldova; aceste efecte s-au manifestat prin alunecări de teren, fisuri, tasări, formarea de crăpături în straturile superficiale ale scoarţei şi ţâşniri de apă din crăpăturile formate paralel cu cursurile râurilor.

Cutremurul s-a resimţit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătraţi. Seismul a fost simţit de la Sankt Petersburg şi Moscova la Samara, Odessa, Atena şi chiar Marsilia, localitatea franceză de pe coasta mediterană; spre vest până peste fluviul Tisa, iar spre sud-vest şi sud, în Iugoslavia, în toată Bulgaria şi mai departe până la Istanbul. La Chişinău, cutremurul a produs 78 de victime şi a afectat 2.795 de clădiri (172 distruse).

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News