Ce bunuri nu pot fi executate silit

Fluctuaţiile valutelor, disponibilizările sau diminuarea salariilor sunt doar câteva dintre motivele pentru care anumite persoane se găsesc în imposibilitatea de a-şi plăti ratele lunare la credite. În cazurile mai grave, situaţia lor financiară nu se îmbunătăţeste nici pe termen mediu, iar ratele nu mai pot fi achitate deloc. De cealaltă parte a baricadei, băncile fac eforturi pentru a-şi recupera banii, iar în lipsa altor opţiuni apelează la executarea silită. Totuşi, există anumite categorii de bunuri care nu pot fi supuse acestei proceduri. Potrivit Codului de procedură civilă, bunurile mobile care nu pot fi supuse executării silite sunt: bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel; alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă; combustibilul necesar debitorului şi familiei sale, socotit pentru 3 luni de iarnă; bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale; alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii.
O serie de bunuri pot fi executate silit, însă numai în anumite limite. Astfel, bunurile mobile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului pot fi executate silit doar în cazul în care nu există alte bunuri urmăribile pentru acel debitor şi numai dacă datoriile se referă la obligaţii de întreţinere, chirii, arenzi sau alte creanţe. De asemenea, în cazul debitorilor care se ocupă cu agricultura, nu pot fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului, cu excepţia situaţiei în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei. În ceea ce priveşte salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor lui de existenţă, acestea pot fi urmărite şi ele doar în anumite condiţii, şi anume: până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii; până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. Codul de procedură civilă mai stabileşte că, dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, executarea nu poate depăşi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel. În acelaşi timp, veniturile din muncă a căror valoare este mai mică decât salariul minim net pe economie pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum. De asemenea, în limita a jumătate din cuantumul lor, pot fi urmărite şi ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, însă numai pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel. (A.D.T.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News