Rămâi conectat

Actualitate

Ce amenzi riscă angajatorii care îți monitorizează video angajații, în urma noilor reguli privind protecția datelor cu caracter personal

Ziarul Unirea

Publicat

în

În urma noilor reguli privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), angajatorii care îți monitorizează video angajații riscă amenzi de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri pe anul anterior, explică Ruxandra Vișoiu, avocat R&R Parteners Bucharest.

„Noile reguli privind protecţia datelor cu caracter personal au intrat deja în vigoare la data de 25.05.2018, conform Regulamentului UE 2016/679. Cu toate acestea, majoritatea societăţilor sunt doar în curs de implementare a noilor proceduri sau, mai grav, nici măcar nu au început implementarea acestora”, mărtutirseşte avocata. În acest context, unul dintre subiectele cele mai sensibile ale noilor reglementări vizează supravegherile video.

Condiţiile în care angajatorii îşi pot supraveghea sediul sau punctul de lucru urmează a fi stabilite printr-un nou Proiect de lege, care a fost adoptat deja de Camera Deputaţilor. Legea este necesară în contextul în care Regulamentul UE nu prevede reguli clare privind condiţiile în care camerele video pot fi utilizate de societăţi pentru a monitoriza angajaţii sau clienţii.

Elit - Gustul Desăvârșit

La art. 88 se prevede că „statele membre pot prevedea norme mai detaliate pentru a asigura protecţia drepturilor (…) angajaţilor în contextul ocupării unui loc de muncă, (…) al protejării proprietăţii angajatorului sau a clientului”. Aşadar, detaliile cu privire la modalitatea în care societăţile ar urma să îşi supravegheze angajaţii şi bunurile urmează să fie stabilite printr-o lege internă. De asemenea, dispozitii privind supravegherea video sunt prevazute si de Decizia Presedintelui ANSPDCP nr. 52/2012, care vor rămâne în vigoare în măsura în care nu contravin noii legislaţii, mai spune avocautl R&R Parteners.

Potrivit Ruxandrei Vişoiu, conform art. 5 din Proiectul de lege, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor, în cazul în care angajatorul utilizează sisteme de monitorizare prin mijloace electronice sau mijloace de supraveghere la locul de muncă, este permisă doar în următoarele condiţii:

Interesele legitime urmărite de angajator vizează activităţi de importanţă deosebită, temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate – altfel spus, angajatorul va trebui să demonstreze că supravegherea video este cu adevărat necesară la locul de muncă. Simplul fapt că se desfăşoară activitate economică nu este necesar pentru a exista un interes real pentru supravegherea persoanelor, întrucât această supraveghere se presupune a fi o încălcare a drepturilor personale. Angajatorul va trebui să arate, spre exemplu, că există un grad mare de risc privind furtul produselor ori materialelor la locul de muncă, că se desfăşoară activităţi de mare risc etc.

Angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă şi în mod explicit a angajaţilor – aşadar camerele video secrete sunt în mod categoric interzise, putând fi astfel excluse ca probă chiar şi în cazul unui furt la locul de muncă, întrucât au fost montate fără respectarea legii. Angajatorii trebuie să ştie că există camere video la locul de muncă, chiar dacă acestea sunt doar în locurile de acces pentru securitate, nu în spaţiul de muncă efectiv. În acest sens, angajatorul ar trebui să facă o informare oficială a angajaţilor, în care să detalieze condiţiile de supraveghere video şi preferabil să aibă în scris dovada de informare a acestora, pentru a evita neplăceri în eventualitatea unui control ANSPDCP.

Angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor înainte de introducerea sistemelor de monitorizare – acest lucru nu înseamnă că angajatorul nu poate monta camere decât după ce ia acordul sindicatului. Însă pe lângă informarea tuturor angajaţilor privind monitorizarea video, angajatorul va trebui să pună efectiv în discuţia reprezentanţilor acestora necesitatea existenţei camerelor video. Cu această ocazie, va trebui să prezinte pe scurt motivele pentru care supravegherea este necesară, sa înregistreze eventualele obiecţiuni şi să găsească soluţii în cazul unui eventual conflict. Ca şi în cazul informării, rezultatele consultării ar trebui introduse preferabil într-un proces verbal şi păstrate de angajator.

Alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu şi-au dovedit anterior eficienţa – aceasta este probabil cea mai strictă cerinţă din noua reglementare, putând fi interpretată în sensul în care angajatorul poate monta camere video doar în contextul în care a încercat în trecut monitorizarea prin modalităţi mai „soft” (ex. notarea într-un registru a tuturor persoanelor care intră în spaţiu, fără a le filma), dar acestea nu s-au dovedit destul de eficientă. Având însă în vedere că aceste restricţii vizează nu doar camerele video, ci şi supravegherea electronică a angajaţilor (ex. paginile web accesate la serviciu), această cerinţă va viza în practică mai degrabă acest aspect, care mult mai intruziv decât filmarea de securitate.

Durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporţională cu scopul prelucrării, dar nu mai mult de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor reglementate expres de lege sau în cazurile temeinic justificate – materialul video va trebui păstrat maxim 30 de zile, durată care este considerată suficientă pentru scopuri de securitate. Această durată poate fi prelungită doar dacă angajatorul demonstrează necesitatea, ex. apariţia unui incident de securitatea din motive nedescoperite.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

VIDEO| PERCHEZIȚII de amploare în Alba și în țară la Mafia Lemnului: Peste 140 de locații vizate de poliție

Ziarul Unirea

Publicat

în

PERCHEZIȚII de amploare în Alba și în țară la Mafia Lemnului: Peste 140 de locații vizate de poliție

146 de percheziții au loc, miercuri dimineață, în mai multe județe din România, la persoane și companii suspectate de tăiere ilegală de arbori, evaziune fiscală și spălare de bani, anunță Poliția Română. Vor fi făcute percheziții și la sediile a 17 ocoale silvice.

„În fapt, s-a stabilit că două grupări, constituite în județul Suceava, ar controla 20 de societăți comerciale, cu obiect principal de activitate în domeniul silvic, respectiv „Exploatarea forestieră”, „Silvicultură şi alte activităţi forestiere”, „Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană”, „Tăierea şi rindeluirea lemnului” și „Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare”. Astfel, prin intermediul acestor societăți, din anul 2019 și până în prezent, ar fi efectuat diverse operațiuni ilicite în domeniul silvic”, se arată în comunicatul poliției.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Cele două grupări ar fi furnizat masă lemnoasă cu evidențierea parțială a volumului și/sau valorii acesteia, sens în care, în conivență cu beneficiarii, plata ar fi fost realizată, parțial, prin virament bancar, iar diferența, nefiscalizată, ar fi fost achitată, în numerar, prin intermediul unor persoane de încredere”, se mai arată în comunicat.

Comunicatul integral al Poliției Române:

La data de 28 septembrie a.c., Poliția Română, prin Direcția de Investigare a Criminalității Economice – I.G.P.R., sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pune în aplicare 146 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiul Bucureşti (1) şi județele Alba (2), Bacău (1), Bihor (1), Bistrița-Năsăud (1), Cluj (2), Constanța (33), Dolj (1), Harghita (1), Iași (4), Ialomița (1), Ilfov (1), Mureș (1), Neamț (4), Olt (1), Suceava (85) și Teleorman (6), la sediile sociale (39) și puncte de lucru (57) ale unor firme, dar și la domiciliile persoanelor fizice (33) presupus a fi implicate în activitatea infracțională.

De asemenea, vor fi efectuate percheziții domiciliare la sediile unor ocoale silvice (17).

Perchezițiile sunt efectuate în vederea completării materialului probator în două dosare penale, în care se efectuează cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, spălarea banilor, tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național și delapidare.

Totodată, vor fi efectuate 16 controale economice la punctele de lucru – depozite ale unor societăți comerciale și se vor pune în aplicare 61 de ordonanțe, prin care s-a dispus ridicarea de înscrisuri de la persoanele implicate în activitatea infracțională.

În fapt, s-a stabilit că două grupări, constituite în județul Suceava, ar controla 20 de societăți comerciale, cu obiect principal de activitate în domeniul silvic, respectiv „Exploatarea forestieră”, „Silvicultură şi alte activităţi forestiere”, „Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană”, „Tăierea şi rindeluirea lemnului” și „Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare”.

Astfel, prin intermediul acestor societăți, din anul 2019 și până în prezent, ar fi efectuat diverse operațiuni ilicite în domeniul silvic.

Practica evidențierii fiscale parțiale/neevidențierii tranzacțiilor s-ar fi manifestat în comercializarea de brichete sau cherestea, realizată către o serie de parteneri comerciali din județele Constanța, Suceava, Cluj, Alba, Botoșani, Bacău, Vrancea, Iași, Teleorman, Ilfov și din municipiul București, existând indicii că acestea ar fi rezultatul unui proces de achiziție lemn/prelucrare buștean/producție brichete, cu o componentă de materie primă ilicită/tranzacții evazioniste.

Cele două grupări ar fi furnizat masă lemnoasă cu evidențierea parțială a volumului și/sau valorii acesteia, sens în care, în conivență cu beneficiarii, plata ar fi fost realizată, parțial, prin virament bancar, iar diferența, nefiscalizată, ar fi fost achitată, în numerar, prin intermediul unor persoane de încredere.

Din cercetări a reieșit că banii, rezultați din infracțiunile de evaziune fiscală, săvârșite prin modalitățile descrise mai sus, ar fi fost introduși într-un circuit cu caracter legal, fiind alimentate conturile deținute de către alte societăți comerciale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor.

După efectuarea perchezițiilor domiciliare, echipele constituite, împreună cu organele de control din cadrul A.N.A.F. – Direcția Generală Antifraudă Fiscală și din cadrul Gărzii Forestiere, respectiv RNP Romsilva, vor efectua controale specifice și inventarieri ale materialelor lemnoase, în vederea luării măsurilor legale cu privire la operațiunile derulate de societățile comerciale în domeniul silvic.

De asemenea, vor fi citați mai mulți martori, în vederea audierii, activitățile urmând a fi desfășurate la sediul I.P.J. Suceava.

La acțiune participă polițiști din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalității Economice, Direcția de Ordine Publică și Institutul Național de Criminalistică, precum și din cadrul serviciilor de investigare a criminalității economice, de ordine publică, de investigații criminale, arme, explozivi și substanțe periculoase, precum și criminalistică ale inspectoratelor de poliție județene Alba, Bacău, Buzău, Botoșani, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Harghita, Iași, Ialomița, Ilfov, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman și Vrancea.

Activitățile de control se vor desfășura împreună cu organe de control din cadrul A.N.A.F. – Direcția Generală Antifraudă Fiscală și din cadrul Gărzii Forestiere, respectiv RNP Romsilva.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Programele ”Rabla” și ”Rabla Plus” 2022: Ultima sesiune de înscriere, din 30 septembrie. Care este bugetul

FURDUI Alexandru

Publicat

în

Programele ”Rabla” și ”Rabla Plus” 2022: Ultima sesiune de înscriere, din 30 septembrie. Care este bugetul

Ultima sesiune de înscriere în cadrul programelor ”Rabla” şi ”Rabla Plus” pentru persoanele fizice, persoanele juridice şi instituţii publice va începe pe 30 septembrie, a informat marți, 27 septembrie, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Sesiunea se va derula în perioada 30 septembrie – 25 noiembrie 2022, timp în care persoanele fizice se vor putea înscrie în cele două programe prin intermediul dealerilor autorizaţi, iar persoanele juridice vor putea depune dosarele de finanţare prin accesarea aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de AFM.

Potrivit sursei citate, bugetele totale care vor fi puse la dispoziţie pentru această etapă se împart astfel: pentru Programul ”Rabla Clasic” – persoane fizice, buget de 139.898.500 lei, persoane juridice – buget de 173.300.500 lei, instituţii publice – buget de 15 milioane de lei, în timp ce pentru Programul ”Rabla Plus” – persoane fizice, bugetul este de 115.500.000 lei, persoane juridice – 202.303.000 lei şi instituţii publice – 15 milioane de lei.

Elit - Gustul Desăvârșit

AFM precizează că pe site-ul propriu este disponibil calendarul de desfăşurare a sesiunilor de înscriere în cadrul celor două programe şi sumele alocate pentru fiecare categorie de solicitanţi.

De asemenea, listele cu producătorii/dealerii auto care au semnat contracte de participare cu instituţia sunt publicate pe www.afm.ro, la secţiunile programelor.

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Closetul unei poște din regiunea Harkov, pradă pentru soldații ruși: „Cine ar fi ghicit că pentru ocupanți era cea mai mare comoară?”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Closetul unei poște din regiunea Harkov, pradă pentru soldații ruși: „Cine ar fi ghicit că pentru ocupanți era cea mai mare comoară?”

Într-o localitate a regiunii Harkov, eliberată de armata ucrainiană, rușii au furat o toaletă din oficiul Novaya Poșta. Angajații companiei au văzut acest lucru când s-au întors la birou după ce teritoriul a fost eliberat de sub ocupație rusă.

Fotografia a fost publicată de serviciul de presă al companiei, pe 27 septembrie.

„Ne-am întors în orașele eliberate din regiunea Harkov și am văzut asta într-una dintre filiale… Cine ar fi ghicit că pentru ocupanți aceasta era cea mai mare comoară? ” au glumit angajații poștei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ocupanții ruși au distrus zeci de case de civili în Izyum și satele din jur. Soldații Forțelor Armate ale Ucrainei au arătat amploarea distrugerii cauzate de „pacea rusească” cu ajutorul unei drone.

Invadatorii au jefuit și spitalul orașului Izyum. Au ajuns acolo cu afișe de propagandă pregătite în prealabil și semne tipărite în limba rusă.

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea