Cât de periculoasă este, de fapt, ambrozia pentru sănătate
Cât de periculoasă este, de fapt, ambrozia pentru sănătate
Ambrozia a devenit una dintre problemele de sănătate publică asociate sezonului cald și începutului de toamnă. De ce este această buruiană atât de periculoasă și ce putem face pentru a reduce expunerea la polenul ei?
În România, o plantă aparent obișnuită poate deveni, în fiecare an, o sursă importantă de probleme respiratorii: Ambrosia artemisiifolia, cunoscută popular drept ambrozie. Planta este răspândită în numeroase regiuni ale țării și colonizează cu precădere terenurile neîngrijite, marginile drumurilor și ale căilor ferate, terenurile virane, șantierele sau suprafețele agricole. Ministerul Sănătății o descrie drept una dintre cele mai invazive plante de pe teritoriul României.

De ce este ambrozia o problemă pentru sănătate?
Principalul pericol nu îl reprezintă simpla prezență a plantei, ci polenul pe care aceasta îl eliberează în atmosferă. În România, sezonul polinic al ambroziei începe, în funcție de condițiile meteorologice, în jurul jumătății lunii iulie și se poate prelungi până spre sfârșitul lunii septembrie. În perioadele călduroase și secetoase, polenul poate fi transportat de vânt pe distanțe mari.
Pentru persoanele sensibilizate, inhalarea polenului poate provoca rinită alergică, strănut, secreții nazale, congestie nazală, mâncărimi și lăcrimare, dar și simptome respiratorii mai severe, inclusiv exacerbarea astmului. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) consideră că principalele efecte negative asupra sănătății produse de ambrozie sunt reacțiile alergice provocate de inhalarea polenului.
Polenul de ambrozie are un potențial alergenic ridicat. Ministerul Sănătății precizează că persoanele foarte sensibile pot reacționa chiar și la concentrații foarte mici de polen în aer.
Cine este cel mai expus?
Riscul este mai mare pentru persoanele deja sensibilizate la polenuri, dar alergia se poate dezvolta în timp, după expuneri repetate. Cercetările medicale arată că ambrozia reprezintă o problemă importantă în Europa, iar răspândirea plantei poate crește numărul persoanelor sensibilizate.
În România, monitorizările realizate în București și în regiunea de sud-est au indicat o răspândire importantă a ambroziei și o creștere de la an la an a numărului pacienților cu alergie la polenul acesteia.
Ambrozia și schimbările climatice
Problema poate deveni și mai dificil de controlat pe fondul schimbărilor climatice. Studiile arată că încălzirea globală, modificarea utilizării terenurilor și poluarea atmosferică pot favoriza extinderea ambroziei, prelungirea sezonului polinic și transportul polenului pe distanțe mai mari. Unele cercetări indică inclusiv posibilitatea creșterii potențialului alergenic al polenului în anumite condiții.
Dimensiunea problemei este semnificativă și la nivel european. Un studiu publicat în Nature Communications a estimat că, înainte de introducerea anumitor măsuri de control biologic, aproximativ 13,5 milioane de persoane din Europa sufereau de alergii asociate ambroziei, cu costuri economice anuale estimate la circa 7,4 miliarde de euro.
Ce pot face oamenii?
Reducerea cantității de polen din atmosferă începe prin limitarea răspândirii plantei. În România, Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia stabilește obligații pentru proprietarii și deținătorii de terenuri, precum și pentru administratorii anumitor terenuri și infrastructuri, în vederea prevenirii, combaterii și distrugerii ambroziei.
Pentru persoanele alergice, reducerea expunerii în perioadele cu concentrații ridicate de polen poate contribui la diminuarea simptomelor. În cazul apariției unor manifestări persistente sau severe, evaluarea de către medicul alergolog este importantă, mai ales atunci când apar dificultăți de respirație sau simptome compatibile cu astmul.
Un pericol care poate fi redus
Ambrozia nu este doar o buruiană invazivă, ci și o sursă importantă de alergeni aeropurtați. Problema nu ține însă exclusiv de planta aflată în apropierea unei locuințe: polenul este foarte ușor și poate fi transportat de vânt pe distanțe considerabile.
Combaterea eficientă presupune, prin urmare, atât intervenția asupra terenurilor infestate, cât și conștientizarea populației și monitorizarea polenului. Pentru cei care dezvoltă alergie, perioada de la mijlocul verii până la începutul toamnei poate deveni una dificilă.
foto: arhivă (cu rol ilustrativ)
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Societate
25 octombrie 2026 | Conferința „De la erou la martir. Convertirea lui Apostol Bologa” – o nouă perspectivă asupra romanului „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, susținută de scriitorul, eseistul și teologul Cristian Bădiliță
25 octombrie 2026 | Conferința „De la erou la martir. Convertirea lui Apostol Bologa” – o nouă perspectivă asupra romanului „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, susținută de scriitorul, eseistul și teologul Cristian Bădiliță Duminică, 25 octombrie 2026, începând cu ora 11:30, Biserica Greco-Catolică „Sfânta Cruce”, situată în Piața Cardinal Alexandru Todea (Târgul de Fân) din […]
Foto | Eroii uitați ai Marelui Război. Destine frânte, povești readuse la lumină la Alba Iulia, în cadrul unei expoziții-eveniment: Când va avea loc vernisajul
Eroii uitați ai Marelui Război. Destine frânte, povești readuse la lumină la Alba Iulia, în cadrul unei expoziții-eveniment: Când va avea loc vernisajul Marți, 27 octombrie, de la ora 12:00, Galeriile expoziționale ale Sălii Unirii din Alba Iulia găzduiesc vernisajul expoziției „Despre eroi, război, viață și moarte. Reconstituirea biografiilor unor participanți la Primul Război Mondial”, […]
23 octombrie 1956: A început Revoluția Ungară. Insurecție împotriva regimului comunist și a dominației sovietice
23 octombrie 1956: A început Revoluția Ungară. Insurecție împotriva regimului comunist și a dominației sovietice O demonstrație studențească pornită pe străzile capitalei ungare s-a transformat, în câteva ore, într-o insurecție națională împotriva regimului comunist și a dominației sovietice. Evenimentele din 23 octombrie 1956 au deschis cea mai gravă criză a blocului estic de la moartea […]
