31 august: Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox. În 2007, racla s-a aflat şi în Arhiepiscopia de Alba Iulia

31 august: Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox. În 2007, racla s-a aflat şi în Arhiepiscopia de Alba Iulia

Luni, 31 august 2026, creștinii ortodocși prăznuiesc Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului, sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox.

Apostolul Toma, nefiind prezent la înmormântarea Maicii Domnului, a primit Sfântul Brâu ca dovadă a învierii şi înălţării ei cu trupul la cer. Conform crestinortodox.ro, Brâul a fost ţesut de Maica Domnului din păr de cămilă. Până în secolul al IV-lea, Brâul s-a păstrat la Ierusalim. Arcadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare (379-395), aduce Cinstitul Brâu la Constantinopol, în 395.

În secolul al X-lea, în urma vindecării sale miraculoase, împărăteasa Zoe, soţia lui Leon cel Înţelept, a brodat Brâul cu fir de aur şi l-a reaşezat în racla dăruită de împăratul Arcadie. Evenimentul reasezării Brâului în raclă este pomenit, în calendarul ortodox, la 31 august.

Mai târziu, în secolul al XIII-lea, trimişii regelui bulgar Ioniţă Caloian iau Brâul de la Constantinopol. În secolul XIV, cneazul sârb Lazăr I (1372-1389) dăruieşte Brâul Mănăstirii Vatoped din Muntele Athos. După cercetările altora, acest Brâu a fost dăruit mănăstirii de împăratul bizantin Ioan Cantacuzino (1347-1355).

Între 1512 şi 1520, domnitorul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, a înnoit incinta Mănăstirii Vatoped şi a construit un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului”. Acesta a fost reparat în 1794, tot cu ajutoare româneşti, iar în Secolul al XIX-lea România a dăruit paraclisului o nouă catapeteasmă. De asemenea, racla de argint în care se păstrează Brâul la Mănăstirea Vatoped a fost confecţionată în Secolul al XVIII-lea în Ţara Românească. Este vorba, de fapt, numai despre o parte din Brâu, pentru că alte două părţi ale acestuia au fost dăruite, în 1522, mănăstirii de maici Kato Xenias, situată la 50 de kilometri de Volos (Grecia).

Conform sursei amintite, de-a lungul vremii, Brâul Maicii Domnului a vindecat nenumăraţi bolnavi, în special de cancer, şi a ajutat să nască femei care nu puteau avea copii. Tămăduirea acestora s-a produs prin purtarea în jurul brâului a unei panglici care a fost atinsă de racla în care se păstrează Brâul Maicii Domnului. De asemenea, Cinstitul Brâu a făcut să înceteze diferite epidemii. În 1813, Brâul Maicii Domnului, de la Vatoped, a fost adus în Ţara Românească, pentru îndepărtarea ciumei. În 1871, sultanul turc sub a cărui protecţie se găsea Muntele Athos, după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în ţara sa pentru îndepărtarea holerei. În 1894, Brâul a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantaţiile de lămâi şi portocali.

În perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului, de la Mănăstirea Kato Xenias, s-a aflat la Iaşi, cu ocazia hramului Catedralei mitropolitane – Cuvioasa Parascheva, 14 octombrie. Evenimentul a marcat totodată împlinirea a 600 de ani de la recunoaşterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol (26 iulie 1401) şi a 360 de ani de la aducerea la Iaşi a moaştelor Sfintei Parascheva (13 iunie 1641). Peste un milion de credincioşi au cinstit în acele zile, la Iaşi, Brâul Maicii Domnului, împreună cu moaştele întregi ale Sfintei Parascheva şi cu fragmente din moaştele Sfantului Gheorghe.

În perioada 1-10 septembrie 2007, racla cu Brâul Maicii Domnului, de la Mănăstirea Kato Xenias, s-a aflat şi în Arhiepiscopia de Alba Iulia.

Brâul ţesut şi purtat de Maica Domnului a fost adus pentru prima dată în Constanţa în 2002 şi pentru a doua oară în 2008.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News