Cardinalul Lucian, la Alba Iulia: Statul român nu s-ar fi articulat în formele actuale fără contribuția Bisericii Greco-Catolice

Cardinalul Lucian a susținut în mesajul pe care l-a rostit în cadrul unei conferinţe găzduite de Parohia „Sfântul Spirit” din Alba Iulia, eveniment la care au fost prezenţi toţi episcopii greco-catolici, că Statul Român, identitatea naţională şi cultura română nu s-ar fi „articulat” în formele actuale fără contribuţia Bisericii Greco-Catolice, deoarece „fără Unirea (religioasă cu Biserica Romei – n.r.) de la 1700, nici Unirea de la 1918 nu ar fi existat”.

„1 Decembrie 1918 este momentul culminant şi împlinirea idealului de veacuri al tuturor celor care poartă în vinele lor mândria de a fi urmaşii Romei. Suntem încredinţaţi că fără contribuţia Bisericii Greco-Catolice, Statul Român, identitatea naţională şi cultura română nu s-ar fi articulat în formele pe care le cunoaştem astăzi, pentru că ‘fără Unirea de la 1700, nici  Unirea de la 1918 nu ar fi existat’, a declarat Cardinalul Lucian în cuvântarea rostită, joi seara, în faţa participanţilor la conferinţa „Contribuţia Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice la Marea Unire”.

Cardinalul Lucian a amintit că termenul de „naţiune română” a fost introdus pentru întâia oară de către episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu Klein, la 1737.

„Nu putem şi nu trebuie să uităm că Episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron avea să deschidă la Blaj, pe 11 octombrie 1754, primele şcoli sistematice româneşti, şcoli care au format conştiinţa naţională românească. Nu putem şi nu trebuie să uităm că Biserica Greco-Catolică s-a implicat în convocarea Adunării Naţionale din 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Aici s-a strigat pentru prima dată ‘Noi vrem să ne unim cu ţara’. În Catedrala din Blaj, Simion Bărnuţiu, a proclamat la 14 mai 1848 celebrul discurs care a devenit platforma de gândire pentru acea Adunare în care s-a pledat pentru libertate naţională şi socială, precum şi necesitatea unităţii românilor”, a spus Cardinalul Lucian.

El a menţionat că, în 5/18 octombrie 1918, Alexandru Vaida-Voevod, greco-catolic, a spus în Parlamentul din Budapesta că naţiunea română din Austro-Ungaria este „liberă de orice înrâurire străină” să-şi aleagă „aşezarea ei printre naţiunile libere”.

Cardinalul a subliniat că nu trebuie uitat faptul că cel care la 1 Decembrie 1918 a dat citire Rezoluţiei Adunării Naţionale de la Alba Iulia a fost episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.

„Astăzi, la împlinirea unui veac de la acel moment după care au suspinat înaintaşii noştri, cuvine-se a aminti faptul că Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, profund ancorată în realitatea şi în simţirea poporului român, crede şi speră în continuare în viitorul patriei. (…). La fel ca la Alba-Iulia în 1918, Biserica Greco-Catolică crede şi astăzi în unitate şi în frăţietate, manifestând în fiinţa ei comuniunea ei cu neamul românesc”, a mai spus Cardinalul Lucian, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a organizat, în cursul serii de joi, un moment cultural prilejuit de Centenarul Marii Uniri, în Parohia „Sfântul Spirit” din Alba Iulia. Au fost prezenţi toţi episcopii greco-catolici din ţară, alături de preoţi şi credincioşi. Conferinţa cu titlul „Contribuţia Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice la Marea Unire” a fost susţinută de către decanul şi prodecanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, Ovidiu Ghitta, respectiv Ioan Marius Bucur.

Sursa Agerpres.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---