Autostrada şi centura de la Sebeş au triplat veniturile Muzeului Unirii
Instituţia a realizat anul trecut venituri proprii de 1,22 milioane lei din contractele de descărcări arheologice. Cu toate acestea salariile angajaţilor au rămas pe locâ

2011 a fost cel mai bun an din istoria recentă a Muzeului Naţional al Unirii din punct de vedere financiar. Instituţia a realizat anul trecut venituri extrabugetare (proprii) de 1,22 milioane de lei, de trei ori mai mari decât în 2010 când câştigurile nu au depăşit 470.000 de lei. Anunţul a fost făcut ieri de conducerea Muzeului Unirii în cadrul unei conferinţe de bilanţ. Potrivit directorului general Gabriel Rustoiu, norocul se trage în primul rând de la contractul de descărcare arheologică de pe traseul Autostrăzii Nădlac – Sibiu, pe porţiunea Deva – Orăştie. Contractul a avut o valoare de 650.000 de lei şi reprezintă 50% din totalitatea veniturilor realizate de instituţie. La acest moment Muzeul mai are un contract de descărcare arheologică pe traseul centurii Sebeş, în valoare de 840.000 de lei, din care au fost încasaţi până acum 300.000 de lei. Banii proveniţi din acest contract vor fi contabilizaţi la veniturile aferente anului 2012.
Şi sumele provenite din activitatea de restaurare carte de către specialiştii Centrului Naţional de Restaurare care funcţionează în cadrul Muzeului au fost consistente, în total 10% din bugetul pe 2011. Au fost restaurate aici 12.932 pagini de carte veche şi 21 de documente. Restul banilor au fost atraşi din vânzarea biletelor, vânzarea materialelor promoţionale de la standuri.
„Pentru noi, anul 2011 a fost cel mai bun an din ultimii cinci, atât din punct de vedere al veniturilor extrabugetare, al numărului de vizitatori cât şi al celui de expoziţii realizate”, a declarat Gabriel Rustoiu. În 2011 – 54.276 de vizitatori au trecut pragul Muzeului şi al Sălii Unirii, faţă de 50.117 cât s-au înregistrat în 2010. Cu toate acestea, veniturile salariale ale angajaţilor instituţiei n-au crescut deloc anul trecut din cauza legislaţiei în vigoare care nu permite plata unor bani suplimentari din veniturile extrabugetare realizate. Directorul Gabriel Rustoiu şi directorul adjunct Constantin Inel susţin că nici măcar arheologii care au lucrat la şantierele de descărcare, inclusiv la cel de la Autostradă, nu au beneficiat de bani în plus, în afară de diurnă.
Ioana PITICARIU
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Cultură Educație
De la Noul Testament de la Bălgrad la nunțile princiare: 400 de ani de istorie, descoperiți în două noi expoziții la Palatul Principilor
De la Noul Testament de la Bălgrad la nunțile princiare: 400 de ani de istorie, descoperiți în două noi expoziții la Palatul Principilor Știati că prima traducere integrală a Noului Testament tipărită în limba română a apărut la Alba Iulia, în 1648 și că un exemplar original poate fi admirat acum la Palatul principilor din […]
Mircea Vintilă, invitat special la Alba Folk „Poezie pe muzică”, ediția 2026: Când va avea loc evenimentul
Mircea Vintilă, invitat special la Alba Folk „Poezie pe muzică”, ediția 2026: Când va avea loc evenimentul Muzica folk revine în prim-plan la Alba Iulia! Casa de Cultură a Studenților organizează vineri, 30 octombrie 2026, de la ora 18:30, cea de-a treia ediție a evenimentului „Alba Folk – Poezie pe muzică”, care aduce pe aceeași […]
25 octombrie 2026 | Conferința „De la erou la martir. Convertirea lui Apostol Bologa” – o nouă perspectivă asupra romanului „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, susținută de scriitorul, eseistul și teologul Cristian Bădiliță
25 octombrie 2026 | Conferința „De la erou la martir. Convertirea lui Apostol Bologa” – o nouă perspectivă asupra romanului „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, susținută de scriitorul, eseistul și teologul Cristian Bădiliță Duminică, 25 octombrie 2026, începând cu ora 11:30, Biserica Greco-Catolică „Sfânta Cruce”, situată în Piața Cardinal Alexandru Todea (Târgul de Fân) din […]
