AUR, la cel mai mic scor de după alegerile prezidențiale: Ce mai indică un sondaj INSCOP realizat la începutul lunii aprilie 2026

AUR, la cel mai mic scor de după alegerile prezidențiale: Ce mai indică un sondaj INSCOP realizat la începutul lunii aprilie 2026

AUR rămâne lider detaşat în preferinţele românilor pentru alegerile parlamentare, deşi îşi continuă coborârea sub pragul de 40% din opţiunile de vot, înregistrând cel mai mic scor de după alegerile prezidențiale, conform unui sondaj INSCOP.

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, 15.8% dintre români au ales 1, 1% au ales 2, 0.7% au ales 3, 0.4% au ales 4, 4.8% au ales 5, 0.5% au ales 6, 3.2% au ales 7. 3.6% indică 8, 2.5% 9 şi 64.9% indică 10. 2.6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (77.3% din total eşantion)

• AUR: 37% dintre alegători ar vota cu AUR (faţă de 38% în martie 2026, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai 2025).

• PSD: 20.1% ar vota cu PSD (faţă de 19.2% în martie 2026, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai 2025).

• PNL: 15.5% ar opta pentru PNL (faţă de 14.5% în martie 2026, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai 2025).

• USR: 12.7% ar vota pentru USR (faţă de 11.4% în martie 2026, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai 2025).

• UDMR: pentru UDMR ar vota 4.3% din alegători (faţă de 4% în martie 2026, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).

• POT: pentru POT ar vota 3.6% dintre alegători (faţă de 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025)

• SOS România: pentru SOS Romania – 2.8% (faţă de 3.3% în martie 2026, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025).

• SENS: pentru SENS – 2.4% (faţă de 3.6% în martie 2026, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025).

• Independent: 1% îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent (faţă de 1.4% în martie 2026, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie 2025).

• Alt partid: 0.7% dintre votanţi ar da votul unui alt partid (faţă de 1.6% în martie 2026, 1.1% în ianuarie, 1.8% în noiembrie, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie 2025)

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi au declarat că ar merge sigur la vot (55.9% din total eşantion)

38.8% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot ar vota cu AUR, 16.9% cu PNL, 16.6% cu PSD, 14.4% cu USR. Pentru UDMR ar opta 3% dintre alegători, pentru POT – 4.5%, pentru SOS România – 1.4%, iar pentru SENS – 2.2%. 1.3% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent, iar 1% pentru alt partid.

„AUR atinge cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidenţiale din mai 2025 (37%), pierzând faţă de începutul anului 2026, 4 puncte procentuale. În acelaşi timp, se observă un nou fenomen care, luna aceasta, pare mai amplu faţă de alte măsurători, şi anume creşterea semnificativă a diferenţelor între intenţia de vot a respondenţilor care aleg un partid, respectiv a respondenţilor care aleg un partid şi declară că ar veni sigur la vot (votanţii mobilizaţi). De exemplu, în cazul PSD este o diferenţă de 3,5 puncte procentuale între cei care aleg PSD (20,1%) şi votanţii mobilizaţi ai PSD (16,6%). Spre comparaţie, PNL, USR şi AUR au alegători mai mobilizaţi, în timp ce PSD şi UDMR au alegători mai puţin mobilizaţi în acest moment”, a precizat directorul INSCOP, Remus Ştefureac.

Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese  Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News