Aproape jumătate din locuitorii judeţului beau apă din surse neautorizate sanitar!

Oare cât de mult ne pasă de apa noastră, cea de toate zilele? Cu siguranţă prea puţini români şi implicit cetăţeni ai judeţului Alba se întreabă de unde vine apa sau… ce conţine. Aşa cum bine a subliniat dr. med. Ileana Văcaru – Direcţia de Sănătate Publică Alba, coordonator al programului privind calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat, din păcate la noi nu există o cultură a apei. Mai mult decât atât există persoane din judeţul Alba care consumă apă din surse necontrolate care nu sunt autorizate sanitar…
Direcţia de Sănătate Publică Alba este instituţia de la noi din judeţ care supraveghează sanitar şi controlează calitatea apei potabile. La nivelul judeţului de Alba, conform raportului privind calitatea apei potabile întocmit pe anul trecut, există un număr de 11 zone de aprovizionare cu apă în sistem centralizat, cu o populaţie de peste 5.000 de locuitori fiecare. Trebuie specificat că datele cuprinse în raport „reprezintă sinteza rezultatelor monitorizării pentru parametrii microbiologici, chimici şi indicatori analizaţi în apa produsă şi distribuită de operatorul de apă potabilă SC APA CTTA ALBA SA în localităţi/zone de aprovizionare cu peste 5000 de locuitori”. În ceea ce priveşte populaţia aprovizionată cu apă potabilă în sistem centralizat în zonele raportate, aşa cum a menţionat dr. med. Ileana Văcaru, este vorba de 18.7019 locuitori, dintr-un total de 22.5834 de locuitori rezidenţi şi la o populaţie totală de 372.600 locuitori. Acest lucru reprezintă o acoperire în zonele monitorizate de 82,81%, iar raportat la populaţia judeţului de 50,27%, puţin peste media pe ţară care se situează la un procent de 50,01 conform datelor INSP Bucureşti. Practic doar puţin peste jumătate din conjudeţeni au parte de apă sigură… În cursul anului trecut în cele 11 zone s-au consumat 16.165.850 mc apă potabilă (44290 mc/zi), adică 237 l/locuitor. La consum stăm bine având în vedere că cel optim e de 150 l/zi. „Ţinând seama că aproximativ 16-18% îl reprezintă apa destinată nevoilor industriale, am estimat un consum casnic de cca 200 l/locuitor/zi” a precizat Ileana Văcaru.

Pe lângă cele 11 zone mari, la noi în judeţ există şi un număr de 34 zone mici de aprovizionare centralizată cu apă, la care sunt racordaţi 12.672 locuitori, dintr-un total de 82.708 rezidenţi, care asigură o acoperire de doar 15,32% (faţă de 82,81% în zonele cu peste 5000 locuitori). De necrezut este însă faptul că din aceste 34 de zone mici, numai două sunt monitorizate şi autorizate sanitar. Comparativ cu cele 11 zone mari, consumul de apă aici este de 1221 mc/zi, respectiv 96 l/locuitor, sub recomandările care sunt de minim 100 l, optim 150 l pentru acoperirea nevoilor de igienă individuală şi a celor gospodăreşti. În datele primite de la Direcţia de Sănătate Publică Alba nu se specifică unde sunt aceste 34 de zone, însă nu e greu de concluzionat că marea lor parte sunt în mediul rural. Practic cei care locuiesc în aceste zone beau apă din locuri neconforme. Din fericire, dacă la început se înregistra un număr ridicat de intoxicaţii cu nitriţi din sursele locale, numărul acestora a scăzut foarte mult (doar un caz anul trecut). Asta nu pentru că s-ar fi îmbunătăţit calitatea apei ci pentru că a crescut nivelul de conştientizare al oamenilor, care au învăţat şi anumite reguli pe care le aplică. Ultimul caz grav de îmbolnăvire din cauze hidrice a fost la noi în judeţ, respectiv la Abrud, în anul 1995 când a fost înregistrată o epidemie de dizenterie. „În anul 2010, în Alba, singurul parametru analizat pentru care s-a notificat neconformarea într-un procent semnificativ de probe recoltate din două zone de aprovizionare cu apă (Blaj şi Ocna Mureş) a fost fierul, apărut probabil ca o consecinţă a coroziunii unor segmente din fontă rămase în componenta reţelei de distribuţie. Acesta, deşi nu are efect direct pe starea de sănătate a consumatorilor poate duce la un consum de clor rezidual, ceea ce în cazul unei contaminări microbiene în reţea poate duce la consecinţe negative. Această problemă identificată o considerăm remediabilă în termen lung”, a precizat Ileana Văcaru.

Lavinia IONAŞ

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---